Drumul Județean 108C, învăluit într-un întreg scandal de corupție, a fost recepționat după 12 ani de la începerea lucrărilor. Drumul Răchițele – Prislop – Ic Ponor are importanță pentru zona turistică, dar a fost ”jefuit” în fel și chip de firmele care au lucrat, finanțarea fiind din fonduri europene. 

Consiliul Județean Cluj, beneficiarul lucrărilor, a realizat recepția finală a lucrărilor de modernizare și reabilitare din cadrul proiectului ”Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchițele – Prislop – Ic Ponor”. Acesta a vizat un sector de drum în lungime de 20,5 kilometri, parte a drumului județean DJ 108C. 

De mare amploare și complexitate, determinate inclusiv de condițiile specifice reliefului muntos din zonă, lucrările au constat în realizarea sistemului rutier, de la fundație până la așternerea a două straturi de asfalt. De asemenea, au fost realizate elemente de scurgere a apelor (șanțuri, rigole, drenuri, 9 poduri noi și repararea a 131 de podețe), ziduri de sprijin și gabioane, elemente de siguranță (plasă de protecție împotriva căderii pietrelor și alunecărilor de teren, parapeți metalici în zonele unde acest lucru s-a impus), precum și lucrări de marcaje și semnalizare rutieră.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: ”Am realizat recepția finală a lucrărilor la acest proiect european ce a generat un enorm impact pozitiv in zonă. Investiția a creat premisele unei dezvoltări accelerate a acestui întreg areal, afectat anterior de starea de degradare generală a drumurilor. Au fost asigurate, astfel, condițiile pentru crearea a numeroase locuri de muncă și pentru atragerea de noi investiții, pentru o dezvoltare durabilă inclusiv din punct de vedere al mediului înconjurător, prin valorificarea eficientă a potențialului natural al regiunii și includerea într-un circuit regional-național.”

Pe parcursul implementării proiectului au fost create peste 1.500 de locuri de muncă directe și au fost deschise peste 50 de afaceri noi. Odată cu finalizarea lucrărilor s-a înregistrat, de asemenea, creșterea vitezei de deplasare în zonă precum și intensificarea traficului rutier.

Acuzații de corupție și afacerea PDL -istă de pe acest drum turistic

Lucrările la drum au fiost finalizate în 2016, dar numai acum au fost și recepționate. 

Ultima fază a lucrărilor a fost preluată de firma Cridov, după ce fostul constructor nu și-a făcut treaba și contractul a fost reziliat.

În 2016, însă, și patronul firmei Cridov, Cristian Mureșan, a fost acuzat de procurori că a falsificat rapoarte pe drumul Răchițele - Ic - Ponor, drum realizat din fonduri europene și care a fost ”jefuit” în ultimul hal.

”În ceea ce privește propunerea de arestare, arată că nu a mai făcut (procurorul) amintire de săvârșirea infracțiunii de fals, constând în aceea că inculpatul a întocmit rapoarte privind calitatea unor lucrări executate pe tronsonul Ic- Ponor, inculpatul întocmind rapoarte în fals în numele SC New Tel Drum, fără nicio problemă legată de afectarea siguranței circulației pe drumurile publice. Arată că acest lucru a fost adus la cunoștința instanței pentru dovedirea pericolului pentru ordinea publică. De asemenea, arată că inculpatul Mureșan Cristian, aparent om de afaceri respectabil obișnuiește, lucru ce rezultă din imaginile stocate, să predea bani cash domnului Rostaș Emanuel Vasile în benzinărie, practic coninculpatul primindu-și sumele de bani. De altfel, arată că în benzinărie se mai află mini-băncile acestui grup de inculpați”, au arătat procurorii în propunerea de arestare a lui Cristian Mureșan, dintr-un dosar de corupție. 

Drumul Răchițele - Ic - Ponor este investigat și de DNA Cluj. Lucrările au început în 2009 și nu au fost terminate, depistându-se că fostul constructor a folosit betoane inferioare calitativ.

Licitația a fost reluată, iar acum se vede că SC Cridov măsluia rapoarte privind calitatea drumului.

O expertiză realizată pentru a stabili calitatea lucrărilor și a materialelor de construcții folosite la drumul Răchițele - Ic Ponor a scos la iveală faptul că betonul folosit este de slabă calitate și nu corespunde cu cel din proiect.

Dimensiunile jafului nu au fost încă stabilite, dar experții de la Facultatea de Construcții din Iași au ajuns deja la concluzia, în urma unor încercări de laborator ale probelor prelevate din teren. Concluzia este că la 16 probe din 20 prelevate, betonul folosit este de slabă calitate și nu face parte din clasa de calitate cerută de proiect și caietul de sarcini. 

Specialiștii au prelevat probe din piese prefabricate și din betonul turnat la fața locului de muncitorii firmelor care au câștigat licitația. Concluzia este șocantă. Surse din cadrul Consiliului Județean Cluj susțin că betonul folosit pentru turnarea rigolelor trebuia să facă parte din clasa C35/45, dar în realitate testele au demonstrate că face parte din clasa C16/20. Zidurile de sprijin trebuiau construite cu beton din clasa C25/30 sau C35/45. În realitate, betonul folosit este tot din clasa C16/20. Specialiștii de lași au mai găsit nereguli la camerele de cădere a apei, care fac parte din sistemul integrat de preluare a apelor pluviale, care trebuiau construite cu un beton din clasa C35/45, dar în realitate betonul pus în operă este de mai slabă calitate.

Experții de la Iași au atras atenția că folosirea altor tipuri de betoane va duce la o diminuare considerabilă a perioadei de garanție. 

Dincolo de aspectul tehnic invocat de experți, Consiliul Județean Cluj și mecanismele de control al fondurilor europene au acum obligația de a verifica dacă s-a decontat prețuri pentru betoane de calitate și rezistență superioară, iar la fața locului a fost pus în operă un beton de calitate mult inferioară. Prețul folosite de marii producători de beton pentru un metru cub de beton din clasa C16/20, este cuprins între 180 și 200 de lei, în timp ce pentru un metro cub de beton din clasa C35/45, este cuprins între 240 și 270 de lei. 

Caietul de sarcini pentru construcția drumului Răchițele - Ic Ponor arată că pentru construcția rigolelor, a zidurilor de sprijini și altor lucrări este necesară o cantitate de 54.000 de mc. de beton. Diferența de preț dintre cele două tipuri de betoane, conform prețurilor de pe piață, este de 5 milioane de lei, circa 120 de lei la mc de beton.

Surse din cadrul Consiliului Județean Cluj susțin că, în 2011, instituția condusă atunci de democrat liberalul Alin Tișe, a fost de acord cu majorarea prețului la această lucrare cu suma de 12 milioane de lei. La vremea respectivă s-a spus că aceste lucrări suplimentare constau în lucrări de drumuri, lucrări de scurgere a apelor, lucrări de sprijinire, lucrări de podețe și amenajări de teren. În realitate, în timpul derulării proiectului, Uniunea Europeană a schimbat normativul care se referă la calitatea betonului folosit pentru anumite lucrări. La scurt timp, proiectul fost revizuit în sensul că pentru lucrările pomenite mai sus, constructorului i s-a impus folosirea unui beton de calitate superioară, din clasa C25/30 sau C35/45. 

Licitația pentru construcția drumului Răchițele – Ic Ponor a fost organizată în anul 2009, și a fost câștigată de firma MBS Group din Turda, care în prezent a intrat în insolvență. Societatea a fost catalogată de presă ca făcând parte dintr-un grup de firme agreate de PDL pentru câștigarea unor contracte cu statul, de peste 50 de milioane de euro. 

Prețul foarte mic oferit de societatea MBS Group, o firmă apropiată de PDL, și care a câștigat contracte importante în valoare de peste 50 de milioane de euro, a fost de aproximativ 34.4 milioane de lei, un cost foarte mic cu care nu se putea construi cei 20 de kilometri de șosea.

Licitația pentru drumul turistic Ic Ponor a fost făcută de fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. La licitația inițială din 2009, asocierea condusă de firma MBS Grup a câștigat cu suma de 8 milioane de euro, dar, după 2 ani de muncă ”intensă”, Consiliul Județean Cluj a fost informat că s-a reușit modernizarea a numai 5 kilometri. Prin contract asocierea avea obligația să termine proiectul în 18 luni de la semnarea acestuia, adică 1 ianuarie 2011.

Din aprilie 2011 lucrările au stagnat timp de aproape un an din cauza unei gafe de proporții, proiectanții nu au prevăzut și podurile necesare pe acest drum finanțat din fonduri europene. 

Firma MBS Group, care a câștigat licitația, este deținută de fostul consilierul local PDL din Turda, Gabriel Silagyi și a câștigat în perioada 2010 - 2011 contracte cu statul în valoare de 50 de milioane de euro pentru construirea unor patinoare din plastic în valoare de 150 de mii de euro fiecare.