Senatul votează astăzi modificările legilor Justiției. Ce schimbări au fost aprobate
Parlamentarii din cadrul Comisiei pentru legile Justiţiei au adoptat, luni, raport favorabil la modificările aduse Codului penal, cu 15 voturi ”pentru” şi şapte împotrivă. Raportul urmează să fie votat în Senat în plenul de marţi, potrivit ordinii de zi a forului superior al Parlamentului.
Comisia a aprobat mai multe modificări la Codul penal, printre care redefinirea grupului infracţional organizat.
“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD, citat de Mediafax.
Potrivit aliniatului 6 al articolului 367 din actualul Cod penal, prin grup infracţional organizat se înţelege ”grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.
De asemenea, tot luni, Comisia Iordache a eliminat complet articolul referitor la neglijenţa în serviciu comisă de funcţionarul public şi a adoptat propunerea PSD prin care se introduce un prag pentru abuzul în serviciu echivalent cu un salariu minim brut pe economie, însemnând 1.900 de lei.
"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă", prevede amendamentul PSD, adoptat luni de Comisie, care modifică alineatul 1 al articolului 297 referitor la abuzul în serviciu.
"Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA", prevede alineatul (2) al aceluiaşi articol care vizează abuzul în serviciu.
Totodată, Comisia a mai votat ca prevederile alineatelor (1) si (2) si nu se aplice atunci când vine vorba de elaborare, emitere şi aprobarea actelor adoptare de Guvern sau Parlament.
1 Comentariu
După anul 2020, viitorul Parlament al României va trebui să revină cu legile la normal, adică la situaţia anterioară "ţopăielii legislative".