Sociologul Barbu Mateescu a vorbit pe larg despre Cluj-Napoca, și mirajul pe care îl exercită asupra multora. El s-a mutat de la București la Cluj și nu regretă deloc. Capitala Transilvaniei este orașul tinerilor, care atrage ca un magnet. 

La ”Caravana TVR 3 La tine acasa!”, Barbu Mateescu a răspuns unor întrebări aflate pe buzele tuturor. 

Este Clujul un oraș de cinci stele?

Din punct de vedere sociologic nu există orașe perfect și slabe. Există atribute! Ce are remarcabil Clujul este o pondere foarte mare a oamenilor cu vârsta între 18 și 29 de ani și chiar 18 și 34 de ani. De exemplu, ei nu sunt mai mulți ca la București, dar față de București, ca procent, ca pondere din populație, reprezintă mai mult. E un oraș foarte tânăr, cu o puternică energie și creativitate tipică tinerilor. 

Universitățile contribuie. Ce se întâmplă e că o universitate bună atrage și investitori. Atrage și corporații. E foarte comod pentru angajatori. Automat ai un lanț foarte bine format. Îți vin oameni din alte localități la universități și ei rămân aici cu un loc de muncă foarte eficent. Dacă le oferi condiții bune încep să își formeze o familie, copii, sedimentează legătura cu orașul într-o foarte mare măsură. 

Cred că există un factor foarte important care ține de componenta subiectivă. Diferiți oameni au diferite priorități. Un om poate să aibă o antipatie față de Cluj la 24 de ani și să vadă lucrurile altfel la 38 de ani. Legat de disproporția dintre adevăr și realitate, cel mai bine e să verifici lucrurile cu ochii tăi.

Cum te simți tu la Cluj?

Este un oraș în care ponderea locuitorilor născuți în afara sa este imensă și de aceea nu există antipatia prezentă cândva la nivel regional sau în alte orașe apropo de vinituri. Seamănă cumva cu America secolelor 18 și 19. Toți venim aici din alte părți și vrem să construim ceva. Eu am trăit 30 de ani în București. Mi s-a părut că este un oraș foarte politicos, Clujul, foarte optimist. Încarcă foarte pozitiv. Aici nu este sentimentul de ”Asta e România! Ce să faci?”. Nu, dimpotrivă la Cluj se spune că ”Aici este Cluj și aici putem face chestia asta!”. Încrederea oamenilor în ei înșiși și în acest loc este colosală.

Crește Clujul sănătos?

Aici lucrurile sunt pe muchie și se joacă. Clujul este o vale între două seturi de vale. Este o geografie foarte potrivnică dezvoltării, în special în plan numeric. Nu este situația Timișoarei, Bucureștiului sau Iașului. Miza acestui metrou este eficientizarea transportului dinspre Est și Vest, pentru ca orașul să iasă cumva din această matcă și să poți locui la 10 - 15 - 20 de km de centru, în condiții acceptabile, fără să faci foarte mult timp. Se joacă foarte mult vis-a-vis de extindere a orașului. În Cluj, ca și în alte orașe din lume lucrurile se derulează cu o viteză fenomenală. Trebuie să gândești proiectele de urbanism înainte să apară chiar nevoie la un nivel sesizabil. 

Se întâmplă acest lucru?

Cred că Primăria a fost blocată și de COVID. Niște lucruri au fost întârziate, dar există un aparat fenomenal de analiză în cadrul Primăriei. Se măsoară anual percepția publică, există bugetare participativă, o culegere foarte eficientă a feed-back-ului și a nemulțumirilor. 

Întrebai dacă Clujul este un oraș de cinci stele. În mod sigur Viena este de cinci stele și atunci Clujul nu are cinci stele, dar reperul este Viena, care este un standard foarte înalt în ceea ce privește orice legat de urbanism. 

Dezvoltarea foarte rapidă aduce costuri. Sunt clujeni cărora le este dor de orașul de acum 10 - 15 ani, mult mai liniștit, în care TIFF -ul era abia la început, în care mizele erau mai mici. Când apare dezvoltarea, apar și regretele pentru trecut.

Clujul este cumva vârf de lance în ceea ce privește un oraș mare, puternic dpdv demografic, creativ. Multe orașe din România tind la acest model. Dacă ne gândim la Transilvania, aș spune că Clujul este mult mai dinamic, mult mai libertin. Mult mai prosper și mai interesat de prosperitate. În trecut era un oraș închis, dar a avut loc un pariu corect, pe prioritățile care au ajutat orașul. Nu atât pe industrie, noi nu avem fabrici în Cluj. Avem altceva, avem ateliere de robotică, care fac roboți industriali. S-a pariat pe IT, pe universități. 

Are Clujul un aer profund provincial?

L-am simțit la orașele care nu au această activitate febrilă. Provincialismul din punctul meu de vedere înseamnă o anumită mulțumire cu un anumit nivel. Provincialismul există și în Cluj, dar nu este latura dominantă. Dacă nu am fi avut această pondere colosală a tinerilor și această viață culturală, orașul ar fi fost mult mai liniștit și mai stagnant.  

Este Clujul un oraș scump?

Dacă luăm primele 250 de orașe din Europa, ca nivel al chiriei, în centru sau la margine, niciun oraș din România nu este în primele 100. Nimeni din România nu este în acea ligă cu Berlin, Viena, Milano. Nu avem acea bătălie a zeci de mii de designeri, de creativi care să spună că vor la Cluj. Suntem foarte provinciali ca țară, când spunem că este scump la Cluj. 

Pe de altă parte ca bucureștean este o taxă uluitoare pe traversarea Carpaților pentru orice, de la o pungă de chipsuri, la o bere. Se simte că portul Constanța nu poate să livreze importurile necesare. La viața de zi cu zi nu e nimic mai scump ca Bucureștiul. 

Există pericolul ca, din cauza acestei dezvoltări, Clujul să ceară să se despartă de restul țării?

Nu, pentru că la nivel subiectiv este foarte plăcut să fii premiantul clasei. Este foarte plăcut să fii lăudat de România. Nu am sentimentul că există acest pericol, nu cred că restul României o ia în altă cale. Dimpotrivă, uitându-mă la evoluțiile economice la nivel individual, mai ales din Moldova, cred că România o ia pe drumul  Transilvaniei.