Urbaniștii și arhitecții se opun construcțiilor în zona lacului Gheorgheni, spunând că în ultimii 23 de ani orașul a pierdut deja 18 hectare de spații verzi.

”Municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu o situaţie mai rar întâlnită în alte mari oraşe din ţară. În anul 1990, municipiul avea la dispoziţie 233 ha de spaţiu verde amenajat pus la dispoziţia publicului pentru agrement şi sport, revenind 7,32 mp/locuitor. In Planul Urbanitic General se propunea ca spaţiul verde amenajat să crească de la 236 ha la 898 ha în 2010 revenind 27 mp/locuitor. Dar deşi suprafaţa nu a crescut peste 237 ha, ci a scăzut cu circa 18 ha în ultimii 23 de ani, cadastrul verde al primăriei ne spune că avem deja 814 ha, deci că respectăm norma Comisiei Europene de 26 mp/locuitor! Pe cine păcălim? 

În cei 23 de ani trecuţi şi până în prezent aceste suprafeţe au fost decimate prin diverse decizii şi hotărâri bazate pe referate şi rapoarte netehnice şi nelegale din punct de vedere al normelor în vigoare. Practic, populaţia Clujului a pierdut în această perioadă circa 19 ha din spaţiul verde amenajat. Restituirile majore eventuale sau acordarea terenurilor cu ocazia privatizărilor ar fi trebuit legiferate cu mare discernământ şi condiţionări obligatorii din partea administraţiilor locale.  Lipsa unei preocupări permanente pentru protejarea şi chiar amplificarea spaţilor verzi amenajate pentru agrement şi sport, au permis ”anularea bucată cu bucată” a acestor zone de către decizionalii locali.

Cu toate că avem o legislaţie coerentă din punct de vedere urbanistic şi de amenajarea teritoriului, această tendinţă a intrat în obişnuinţa administraţiei, astfel că la strigătele de ajutor ale unor grupuri de cetăţeni dar şi la apelurile îndreptăţite ale unor profesionişti, nu sunt auzite nici când se ridică împotriva unor fapte de distrugere a unor valori existente ca o necesitate  nu numai vitală, dar şi legală şi nu în ultimul rând neglijându-se recomandările Uniunii Europene (vezi echilibrul ecologic, biodiversitatea). 

Cât priveşte parcul Est (fost din 1967 Parcul Tineretului) avea încă în 1990 aproximativ 118 ha (destinat pentru agrement, jocuri sportive, canotaj, ştrand, pavilioane de expoziţii ş.a.) şi a fost una dintre cele mai mari investiţii ale municipiului, lucrându-se la amenajările din latura vestică timp de 15 ani. După 1990, el a fost dezmembrat bucată cu bucată, pentru diverse interese. Se ştie că în prezent primăria nu mai dispune de terenuri libere ca să poată face noi amenajări şi (din diverse motive) nici nu-şi poate permite să cumpere teren de la particulari în acest scop. Se înţelege, de asemenea, că norma europeană de 26 mp spaţiu verde amenajat pe cap de locuitor nu poate fi păcălită, luând în calcul grădini private sau mărind pe hârtie hectare din pădurile silvice învecinate. Dacă nu avem posibilităţi în prezent şi în viitorul apropiat de a mări zestrea verde a oraşului, atunci ar trebui să protejăm măcar ceea ce avem. Voinţa administraţiei ar trebui să fie subordonată intereselor publice!”, se arată într-o scrisoare a specialiștilor.

Aceștia se mai întreabă ”Cum va satisface noul Plan Urbanistic General un asemenea deziderat? Cum vor fi monitorizaţi paşii pentru realizarea acestor noi strategii dacă în prezent se avizează unele proiecte nefundamentate din punct de vedere a legislaţiei referitoare la urbanism şi amenajarea teritoriului? 

Aici ne referim la intervenţiile incredibile ce se desfăşoară în Parcul Est pe terenuri care au fost sau sunt încă în proprietatea comunităţii, care legal nu ar putea fi înstrăinate dar care au zilele numărate în viziunea conducerii administraţiei, operându-se în baza unor acte tehnice contestabile chiar nelegale. Printre altele este vorba şi de zona cartodromului. Tăierile de arbori recente fiind fapte aparent penale, oare au fost observate?

Pot oare rămâne indiferenţi cetăţenii acestei urbe faţă de ceea ce lăsăm pentru generaţiile de mâine?

Din păcate, istoria ultimelor decenii ne arată că aceste întrebări precum şi altele nu au primit nici un răspuns concret, ca atare este evidentă inexistenţa unei strategii în domeniu. Nu mai suntem dispuşi să reluăm de atâtea ori în scris dar şi verbal cauzele celor cuprinse mai sus, până la urmă cineva va trebui să răspundă la toate acestea. În primul rând cine îşi va asuma responsabilitatea pentru aplicarea corectă a prevederilor locale şi de gestionare a planurilor urbanistice generale începând cu acest moment? Suntem dispuşi să sprijinim în continuare interesele comunităţii- prin mijloace proprii, implicit scopurile pentru care luptă şi Asociaţia SOS Lacurile Gheorgheni, sperăm cu folos”, se mai arată în documentul citat.

Semnatarii scrisorii:

Arh. Gheorghe ELKAN 

Reprezentant teritorial Registrul Urbaniştilor din România-Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest

Conf. univ. dr. arh. Vasile MITREA 

Registrul Urbaniştilor din România- Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest

Arh. Szabolcs GUTTMANN

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România- Filiala Transilvania

Conf. univ. dr. arh. Romulus ZAMFIR 

Decanul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism-Universitatea Tehnică

Prof. em. dr. arh. Adriana MATEI 

Preşedintele Filialei Judeţene Cluj- Uniunea Arhitecţilor din România