Bolile inimii și ale vaselor de sânge reprezintă principala cauză de mortalitate în țara noastră, iar medicii atrag atenția că vârsta la care debutează aceste boli a început să scadă tot mai mult din cauza stilului de viață și a factorilor de risc. Dr. Simona Cozma, medic specialist cardiolog în cadrul spitalului de cardiologie ARES din Cluj-Napoca arată care sunt cele mai frecvente probleme cu care se prezintă românii la cardiolog. Printre acestea se numără hipertensiunea, durerile în piept (angina pectorală) și palpitațiile.

”Cele mai frecvente motive de prezentare la cardiolog sunt reprezentate valorile tensionale crescute, fie că e vorba de o tensiune nou depistată sau de un pacient care revine la control după inițierea tratamentului. O altă cauză frecventă de prezentare la cardiolog este reprezentată de durerile toracice, care dacă au anumite caracteristici pot fi semne ale cardiopatiei ischemice, și pentru asta se pot efectua teste suplimentare, invazive sau non invazive și inițierea unui tratament corect” explică dr. Cozma. 

Palpitațiile, ritmul rapid sau neregulat al inimii sunt de asemenea alte cauze de îngrijorare pentru pacienți, care îi determină să meargă la medic. Palpitațiile sunt specifice tulburărilor de ritm.  Un puls mic înseamnă bradicardie și poate fi asociat cu senzația de amețeală, oboseală sau chiar leșin și necesită intervenții specializate sau chiar implantarea unui stimulator cardiac. Un puls rapid înseamnă tahicardie și, în funcție de punctul în care este generat impulsul electric anormal, poate necesita implantarea unui defibrilator cardiac. Pulsul rapid și neregulat este asociat cu fibrilația atrială, una dintre cele mai frecvente aritmii cardiace.

”Alți pacienți se prezintă în serviciul nostru pentru lipsă de aer, oboseală accentuată, mai ales în context de efort, dar această lipsă de aer, dispneea, cum se numește, poate să apară și nocturn, în timpul somnului. De asemenea, creșterea în volum a membrelor inferioare, care sunt semnele și simptomele insuficienței cardiace, trimite frecvent oamenii la medic” mai spune dr. Cozma. 

Insuficiența cardiacă reprezintă stadiul final al majorității patologiilor cardiace și necesită un tratament adecvat pentru controlul simptomelor și bineînțeles, căutarea cauzei. Pentru asta, medicul cardiolog poate indica diferite investigații suplimentare, precum ecografia transesofagiană, testul de effort sau monitorizarea cu holter EGK/tensiune.

Durerile la nivelul picioarelor pot fi un semn de arteriopatie cronică obliterantă a membrelor inferioare

Tot în cadrul ambulatoriului de cardiologie se prezintă și pacienți cu dureri la nivelul membrelor inferioare, fie că aceastea apar inițial la efort și ulterior devin de rapaus sau direct cu dureri de repaus. Aceste dureri pot fi simptomele unei afecțiuni care se numește arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare. Pacienții cu suscpiciunea acestui diagnostic trebuie să efectueze o ecografie doppler de membre inferioare sau chiar o angiografie periferică. Cu ajutorul acestor investigații este revelat gradul de îngustare a arterelor de la picioare. Atunci când acest artere prezintă stenoze semnificative și circulația sângelui la nivelul membrelor inferioare este îngreunată, soluția terapeutică este reprezentată de angioplastia periferică. Prin această procedură minim invazivă, arterele periferice sunt dilatate cu ajutorul unui balon sau stent.

Cine ar trebui să meargă la cardiolog?

După vârsta de 45 de ani, este recomandat controlul perodic la medicul cardiolog, în special pentru persoanele care se îndeplinesc factorii de risc cardiovascular.

”Noțiunea de factori de risc cardiovascular a fost introdusă acum multe decenii odată cu efectuarea unor studii populaționale foarte mari. Ce trebuie să știm despre acești factori de risc este că ei cresc riscul de deces, infarct mocardic sau accident cerebral vascular, odată ce crește ponderea acestora la un anumit pacient. În cadrul consultației de cardiologie, sunt evaluați individual, la fiecare pacient acești factori de risc și cu ajutorul unor diagrame se poate calcula riscul cardiovascular total. Respectiv, probabilitatea statistică de a suferi un eveniment cardiovascular sau deces în următorii 10 ani” explică dr. Cozma. 

Printre cei mai importanți factori de risc cardiovascular se numără obezitatea, fumatul, sedentarismul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, istoricul familial, dislipidemia, sexul masculin și vârsta înaintată. O parte din acești factori de risc, cum ar fi fumatul, obezitatea și sedentarismul, pot fi modificați. În schimb asupra altor factori de risc, cum ar fi ereditatea, istoricul familial, sexul pacientului nu se poate interveni. De aceea, este important să fie controlați factorii de risc modificabili, pentru ca riscul cardiovascular total să fie cât mai mic.