Cât de sănătoase sunt de fapt produsele de post. 6 din 10 români nu știu ce conţine pateul vegetal

O „regulă” veche spune că alimentele de post sunt, cu siguranță, foarte sănătoase, însă, în zilele noastre această regulă nu se mai aplică, din păcate. Produsele care imită gustul de carne sau lactate au ajuns să înlocuiască meniurile bogate în legume care umpleau mesele de post ale românilor. Astfel că, multe dintre alimentele promovate drept vegetale sunt de fapt pline de aditivi cu nume extrem de complicate și greu de pronunțat, care sunt foarte periculoși pentru sănătate și care în plus dau și dependență.

Produsele care „înlocuiesc” carnea sunt nocive pentru sănătatea noastră

Pentru majoritatea românilor care țin post, pateul vegetal este nelipsit de pe masă. Însă, puțini se întreabă cum a fost obținut gustul. Din lipsă de timp, din obișnuință, dar mai ales de poftă, românii ajung să mănânce prea multe alimente procesate, care imită gustul și textura cărnii sau a brănzeturilor.

„Sunt calorii goale sau alimente nesănătoase, ingrediente de foarte slabă calitate. Avem şi potenţiatorii de aromă, care dau acel gust. În realitate, nu am putea mânca acele alimente, dacă nu ar fi aditivate. Ar fi imposibil să mănânci făină de soia amestecată cu ulei de palmier, de exemplu”, declară un nutriționist.

Informațiile de pe etichetele produselor sunt foarte importante

Eticheta produsului este cea mai importantă. „Scrie atât de mic de nici nu vezi. Abia acasă îţi dai seama că mai are şi ce nu trebuie”, spune un client. Tocmai de aceea s-a inventat o aplicație care ne ajută să descifrăm informațiile de pe etichete.

„Ni se explică câţi aditivi sunt. Aditivii, fiecare, ni se explică ce face acel aditiv, ca să înţelegem ce se întâmplă, putem să stabilim anumite alimente care ne plac sau nu ne plac o anumită cantitate de zahăr, o anumită cantitate de sare, anumite E-uri”, explică președintele asociației pentru protecția consumatorului InfoCons, Sorin Mierlea.

Cât de sănătoase sunt de fapt produsele de post

„Fiecare dintre noi putem să aducem acest aport, iar produsele pe care, după aceea, nu le vom mai cumpăra, vor dispărea de la raft”, a mai explicat Sorin Mierlea.

În locul unui burger vegetal, la care am adăugat o roşie, chiflă şi pastă tartinabilă de post, am putea alege un meniu clasic de post, format din fasole, pastă de tomate şi mălai. În prima variantă, avem cel puţin zece aditivi, un sfert din sarea admisă pentru o zi, dar şi zahăr, iar, în a doua variantă, evităm complet aditivii, zahărul, iar sarea o alegem în funcţie de gust.

„Să alegem ingredientele de bază, cum ar fi, de exemplu, fasolea, mazărea, lintea, năutul, ca sursă de proteine, nucile şi seminţele, ca sursă de grăsimi sănătoase, legumele şi salatele, ca sursă de carbohidraţi, fibre, vitamine şi minerale şi să gătim”, ne sfătuiește un nutriționist, potrivit Observator.ro.

Pe lista alimentelor nerecomandate, pline de celebrele E-uri, grăsimi saturate, prea mult zahăr sau sare se numără şi margarina, maioneza şi smântâna vegetale, plus halvaua.