Te-ai întrebat vreodată ce este vertijul și cum poate afecta viața de zi cu zi? Acest articol îți va oferi informații importante și răspunsurile de care ai nevoie. Vei afla definiția vertijului și principalele sale cauze, simptomele asociate și cum să abordezi tratamentele. Înarmat cu aceste cunoștințe, vei fi pregătit să faci față vertijului și să îți îmbunătățești calitatea vieții.

Definiția și cauzele vertijului

Pentru a afla ce este vertijul, trebuie sa știi că acesta reprezintă o senzație falsă de mișcare sau de rotație a mediului înconjurător sau a propriei persoane, care poate fi însoțită de o lipsă de echilibru și de alte simptome neplăcute. Vertijul poate fi cauzat de diverse probleme, precum afecțiuni ale urechii interne, tulburări ale sistemului nervos central, traume craniene, tulburări ale circulației sanguine, anumite tratamente medicale și afecțiuni ale coloanei vertebrale. Cele mai frecvente cauze ale vertijului sunt afecțiunile urechii interne (aproximativ 50% din cazuri) și tulburările circulației sangvine (aproximativ 20% din cazuri). [1, 2]

Vârsta înaintată, sexul feminin, predispoziția genetică, bolile cardiovasculare și diabetul sunt factori care pot crește riscul dezvoltării vertijului.  [1]

Importanța diagnosticului corect: Identificarea cauzei vertijului este esențială pentru a stabili un tratament adecvat și pentru a preveni agravarea simptomelor sau apariția altor complicații. Diagnosticul corect poate fi dificil de stabilit în cazul vertijului, deoarece simptomele pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni. De aceea, este important să se consulte un medic specialist în cazul apariției vertijului și să se facă toate investigațiile necesare pentru a descoperi cauza exactă. [3]

Simptomele asociate cu vertijul

Simptomele asociate cu vertijul pot varia în funcție de cauza și intensitatea afecțiunii. Unul dintre principalele simptome ale vertijului este senzația de amețeală și dezechilibru. Acest simptom poate fi însoțit de o senzație de instabilitate și poate dura de la câteva secunde până la ore sau zile. [2]

Nistagmusul este un alt simptom asociat cu vertijul, care constă în mișcări necontrolate și rapide ale ochilor într-o direcție, urmate de o mișcare lentă în direcția opusă. Acesta poate fi observat de către medic în timpul examinării pacientului și ajută la stabilirea cauzei vertijului. Nistagmusul este prezent în aproximativ 50% dintre cazurile de vertij. [1]

Vertijul poate fi însoțit și de simptome auditive precum tinitus (zgomote în ureche), hipoacuzie (scăderea auzului) sau senzație de plenitudine în ureche. Aceste simptome pot indica o afecțiune a sistemului auditiv, cum ar fi boala Ménière sau neurita vestibulară. Aproximativ 20% dintre persoanele care suferă de vertij au și simptome auditive. [1, 3]

Simptomele neurologice și vegetative pot fi, de asemenea, asociate cu vertijul. Acestea pot include dificultăți de concentrare, anxietate, cefalee, greață sau vărsături. Aceste simptome pot fi cauzate de o disfuncție a sistemului nervos central sau periferic și pot indica o cauză mai gravă a vertijului, cum ar fi o tumoră cerebrală, accident vascular cerebral sau scleroză multiplă. [2]

Tratamente și strategii de prevenție a vertijului

Tratamentele pentru vertij pot varia în funcție de cauza specifică a simptomelor. În cazul vertijului periferic, medicamentele antivertiginoase sunt adesea prescrise pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor. Aceste medicamente acționează asupra sistemului vestibular prin blocarea receptorilor nervoși, reducând astfel senzația de dezorientare și amețeală. Antiemeticele și antihistaminicele pot fi și ele utilizate pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor asociate cu vertijul, cum ar fi greața și vărsăturile.[1]

În plus, terapiile alternative și complementare pot fi benefice în tratarea vertijului. Terapia vestibulară, care implică exerciții și tehnici de reeducare a echilibrului, poate fi foarte eficientă în ameliorarea simptomelor vertijului. Acupunctura și tehnicile de relaxare și gestionare a stresului, cum ar fi yoga sau meditația, pot fi de asemenea utile pentru a reduce anxietatea și tensiunea musculară asociate cu vertijul. [3]

Modificările stilului de viață pot fi, de asemenea, importante în prevenirea și tratarea vertijului. Menținerea unei alimentații sănătoase, evitarea consumului excesiv de alcool și cafeină, renunțarea la fumat și practicarea regulată a exercițiilor fizice pot ajuta la reducerea simptomelor vertijului. [2]

În concluzie, vertijul este o afecțiune complexă ce poate avea multiple cauze și simptome asociate. Nu lăsa vertijul să-ți controleze viața, informează-te și ia măsuri pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate.

Surse:

1. Swartz, Randy, and Paxton Longwell. “Treatment of vertigo.” American family physician vol. 71,6 (2005): 1115-22., Accesat pe 18 mai 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15791890/ 

2. Stanton, Monica. and Andrew M. Freeman. “Vertigo.” StatPearls, StatPearls Publishing, 13 March 2023., Accesat pe 18 mai 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29493978/ 

3. Strupp, Michael, and Thomas Brandt. “Diagnosis and treatment of vertigo and dizziness.” Deutsches Arzteblatt international vol. 105,10 (2008): 173-80. Accesat pe 18 mai 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2696792/