Efectele vinului asupra sănătății sunt reale, dacă vorbim despre un consum moderat. Vinul conține o mare cantitate de minerale, precum potasiul, calciul sau magneziul, și vitamine hidrosolubile, ca B1, B2, B5 și B6.

Aceste vitamine mențin sănătatea pielii, îmbunătățesc sistemul imunitar, nervos și tonusul muscular. Vinul este bogat în resveratrol, cu dovedite proprietăți antioxidante, iar specialiștii recomandă un pahar de vin pe zi (5 mg de alcool).

Despre vinul roșu se spune că la masă, un pahar este sfânt. Totuși, vinul alb  în timpul verii atrage mai mult ca oricând datorită faptului că se servește rece.

Ce efecte are consumul de vin asupra sistemului cardiovascular

Există numeroase studii despre posibilele beneficii ale vinului în ceea ce privește sănătatea omului, dar problema nu  este atât de simplă, afirmă cardiologul Esteban López de Sá de la "Hospital Universitario La Paz" din Madrid. "Astfel de studii nu se pot face la fel ca atunci când se testează, de exemplu, un medicament. Sunt mai degrabă asocieri: se poate spune că exista un risc mai mic de a suferi de boli coronariene precum angina pectorală sau infarctul miocardic în cazul pacienților care consumau acea cantitate moderată de vin roșu. Aceasta nu înseamnă însă că noi, medicii, îl vom recomanda pe rețetă și cu atât mai puțin cuiva care nu are obiceiul de a consuma vin. Trebuie să spunem, de asemenea, că, de exemplu, consumul lui nu ar fi recomandat pentru o persoană cu insuficiență cardiacă". Există chiar curente științifice care neagă beneficiile vinului.

Cine trebuie să evite consumul de vin

Vinul  trebuie să-l evite femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele care iau anumite medicamente și pacienții cu boli hepatice, spune medicul Javier Graus de la "Hospital Universitario Ramón y Cajal" din Madrid.

De ce se recomandă mai mult vinul roșu decât cel alb

Secretul este în pielița boabelor de struguri din care se face vinul, pentru că în ea se află acele substanțe benefice. "Principala diferență în ceea ce privește elaborarea vinurilor roșii și albe constă în faptul că vinul alb se face pur și simplu prin strivirea strugurilor albi pentru a se obține un lichid (mustul alb) care apoi fermentează singur până se transformă în vin", explică Rafael Somonte, enolog și director tehnic la cramele "Dominio de Tares" din provincia León (nord-vestul Spaniei). "La elaborarea vinului roșu, pielița strugurilor roșii, cu înaltul ei conținut de polifenoli (cu proprietăți antioxidante), se macerează împreună cu mustul timp de circa 20 de zile". Vinul roșu fermentează în contact cu tescovina (ceea ce rămâne după stoarcerea strugurilor) și, astfel, pigmenții și diferitele elemente benefice din pieliță trec în vin.

Cantitatea substanțelor antioxidante este mai mare în vinul roșu decât în vinul alb, subliniază Vanesa León, nutriționist în cadrul Asociației de dieteticieni nutriționiști din Madrid ('Asociación de Dietistas Nutricionistas de Madrid', ADDINMA). În cazul vinului roșu, se menține pielița strugurilor, unde se află cea mai mare cantitate de antioxidanți, precum celebrul resveratrol, care a trezit un mare interes științific. Aceste substanțe au capacitatea de a reduce oxidarea unor grăsimi care circulă în sânge, precum colesterolul LDL (colesterolul rău), și de a evita astfel lipirea de pereții arterelor. Resveratrolul are o activitate antioxidantă, adică previne îmbătrânirea prematură a celulelor organismului. Totuși, pentru a se obține acest beneficiu ar trebui să se ingereze o cantitate de vin mult mai mare decât cea recomandată, fapt pentru care industria a realizat deja diverse preparate cu resveratrol în doze mai mari decât cele prezente în vin, explică nutriționistul.

Care sunt vinurile roșii cu concentrații ridicate de resveratrol

În funcție de tipul strugurilor care se utilizează la elaborarea vinurilor, concentrațiile de resveratrol vor fi mai mici sau mai mari. Concret, vinurile Pinot Noir sau Merlot vor avea mai mulți antioxidanți decât cele produse din alte soiuri de viță-de-vie.

Riscul unui consum ridicat de vin

Se recomandă limitarea consumului la unul sau două pahare pe zi. Consumul a circa 200-250 de mililitri contribuie la vasodilatație și are un efect antioxidant, fapt ce a fost asociat cu o mai mică incidență a infarctului miocardic și a bolii coronariene, în comparație cu persoanele care nu consumă deloc vin, după cum explică nutriționistul Vanesa León. "Creșterea consumului pentru a beneficia de antioxidanți poate, din contră, să mărească rata mortalității totale și a celei cauzate de boli cardiovasculare. În exces, provoacă intoxicație acută sau cronică, scăderi bruște ale tensiunii, tulburări psihice și de ritm cardiac, leziuni neuronale pe termen lung, dependență", spune Vanesa León. Javier Graus îi dă dreptate, afirmând că abuzul va înlocui efectul revitalizant prin somnolență și durere de cap, mărind riscul de hepatotoxicitate, în special în cazul femeilor. (Sursa: Agerpres)