Cancerul de colon este a treia afecțiune oncologică în România, după cancerul pulmonar și cel mamar, în ceea ce privește mortalitatea. O treime dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin controale de rutină, însă, din păcate, România investește în prevenție numai 20 de euro pentru fiecare persoană comparativ cu media europeană care este de 102 de euro, spune prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat în Parlamentul României, cel care a inițiat Planul Național Comprehensiv de Control al Cancerului în mandatul de ministru al Sănătății din 2016.

În România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer. Dintre acestea, 13.000 sunt cazuri noi de cancer colorectal (date Globocan). 

Pentru a reduce probabilitatea dezvoltării unui asemenea neoplasm, profesorul clujean recomadă un stil de viață echilibrat: 

”A nu consuma alcool în exces, a nu fuma (fumatul nu produce doar cancer pulmonar, ci apare ca factor de risc în 10-11 cancere, poate chiar în mai multe), a face mișcare, a avea un indice de masă corporală normal, un regim alimentar echilibrat”. 

“Pe langă toate acestea, avem și screening-ul. Ce înseamnă screening? Înseamnă a pune în evidență mai repede apariția acestor cancere. Un rol esențial ar trebui să-l aibă aici medicul de familie, care să poată accesa un program de profilaxie, cum prevede Planul. 

Avem în varianta clasică testul care pune în evidență urme de sânge în materiile fecale. Se numește hemocult, există diverse alternative la acesta, dar aceasta e în mod clasic varianta de screening.

Înainte de a face colonoscopie, trebuie să găsim un test ieftin, acceptat și acceptabil și din punct de vedere financiar pe care să-l putem aplica în populația generală pentru a ne trimite dacă e cazul la o manoperă care este invazivă și care comportă și riscuri dar și o cheltuială, colonoscopia”, a subliniat profesorul Achimaș-Cadariu. 

În cazul populației generale, astfel de investigații sunt recomandate la 50-60 de ani, însă în cazul celor cu risc genetic vârsta coboară la 30-40 de ani. 

“Simptomele care ar trebui să ne trimită la medic sunt sângerarea în scaun, un semnal puternic de alarmă. În stadiile avansate, boala dă metastaze, în funcție de localizarea ei, poate să dea metastaze hepatice, pulmonare, o stare de oboseală, probleme cu tranzitul, alternanța constipație-diaree, un alt simptom, creșterea în mărime a abdomenului, uneori dureri în zona ficatului. 

Sigur că o astfel de tumoră poate să debuteze pur și simplu fără simptome cu o scădere a valorii hemoglobinei”, a explicat chirurugul clujean, cel care a fost director al Institutului Oncologic din Cluj înainte de a fi ales deputat pe listele PSD.

În cancerul de colon, speranța de viață în raport cu stadiul bolii poate fi de peste 90 la sută la 5 ani în stadiile incipiente și să scadă dramatic la stadiile metastatice, însă, chirurgul clujean spune că “noile terapii dublate de efortul prevenției ar putea transforma și această boală într-una cronică, una care să dea ani de viață importanți pacienților și o calitate a vieții cât mai bună”.

Cancerul colorectal se află printre cele cinci localizări pe care se concentrează Planul Național Comprehensiv de Control al Cancerului, în care profilaxia este unul dintre pilonii importanți alături de diagnostic și tratament. 

“Ne-am propus să schimbăm traseul pacientului, să-l fluidizăm, să facem o articulare între medicina primară – medicul de familie, cea secundară și cea terțiară, cu urmărirea pacientului în mod corespunzător. 

Aceasta este esența înregului program. De a face reglajele fine între pilonii aceștia care se referă la pacientului oncologic, de la informare, profilaxie, diagnostic precoce, tratament, îngrijiri paleative. Altfel nu ne atingem scopul

În final, această investiție va fi mult mai mică decât cheltuiala pe care am face-o tratând cazuri avansate fără a ține cont de suferința pacientelor și pacienților”, a explicat Patriciu Achimaș-Cadariu. 

Deputatul clujean crede că Planul Național Comprehensiv de Control al Cancerului va fi finalizat în următoarea sesiune parlamentară. 

“Din momentul în care planul va fi finalizat, va fi datoria Ministerului Sănătății și a celorlalte entități implicate să îl pună în practică”, a încheiat profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu.