Colegiul Medicilor din România consideră că legislația actuală impune clarificări ale condițiilor în care medicul poate răspunde inclusiv din punct de penal pentru greșeli medicale.

La dezbaterea publică lansată de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greșelilor medicale în România, din Amfiteatrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, participanții au luat în discuție problematica răspunderii penale a medicului pentru greșeli medicale, cea mai severă formă de răspundere juridică, pe lângă răspunderea civilă (plata despăgubirilor către pacient) și cea disciplinară (sancțiunii care pot merge până la interdicția exercitării profesiei). 

”Greșeala este inerentă practicii medicale, în condițiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte dintr-un întreg angrenaj. Organisme internaționale precum OMS consideră că factorii ce țin de sistem - resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, circuitele necorespunzătoare din unitățile sanitare, absența unor protocoale clare de îngrijire medicală etc - sunt principalii responsabili de apariția greșelilor medicale și recomandă între altele învățarea din greșeli printr-o abordare nepunitivă. Spre deosebire de alte țări europene unde există mecanisme eficiente de mediere și despăgubire rapidă a pacienților astfel încât există foarte puține procese penale intentate medicilor, pentru neglijență extremă, încălcarea cu bună știință a unor standarde de bună practică etc – în general greșeli foarte grave sau cu intenție - în România acțiunile intentate de pacienți în direcția răspunderii penale sunt mult mai frecvente. Din păcate, această situație aduce cu sine numeroase consecințe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calității tratamentului pacienților cu risc înalt, creșterea costurilor medicale prin teste și consultații care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp prețios pierdut.. Medicii ajung să ia anumite decizii medicale pentru a preveni eventuale conflicte litigioase. Este prin urmare necesară o schimbare în sistemul de gestionare a greșelilor medicale din România, prin introducerea unor mecanisme care să încurajeze recunoașterea greșelii și învățarea din greșeli dar și la nivel de reglementare”, consideră Prof. Dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

”În exercitarea practicii sale, care are ca obiect corpul uman, medicul este mai expus decât orice alt profesionist la acuzații de vătămare a integrității corporale. Atitudinea de severitate a practicii judicare este justificată în anumite situații. Pentru o practica judiciară coerentă, este însă necesar să se clarifice condițiile în care medicul poate răspunde inclusiv penal”, a subliniat Andrei Nanu, șeful Disciplinei ”Elemente juridice medicale și malpraxis” de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. ”În practica judiciară internațională este făcuta, de exemplu, distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică”, mai spune dr Andrei Nanu.  

Colegiul Medicilor din România a demarat pe data de 2 noiembrie anul trecut o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanților presei, asociațiilor de pacienți, societății civile și sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discuție deficiențele sistemului de gestionare a greșelii medicale în România.