Gogoşile din aluat congelat mustesc de chimicale. Spre exemplu, o gogoaşă din aluat congelat conţine până la 14 chimicale, conține aromă de lapte, grăsimi trans peste limitele de siguranţă, sunt glazurate cu carmin și până la 5 linguriţe de zahăr.

O gogoaşă consumată zilnic timp de 30 de zile modifică greutatea corporală cu 1,5 kg.

Studiul privind calitatea gogoşilor fabricate din aluat congelat face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Tu ştii ce alegi?”, campanie realizată cu sprijinul Fundaţiei ”Mâine va fi mai bine”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) şi Fundaţia „Mâine va fi mai bine” doresc să îmbunătăţească legislaţia aplicabilă protecţiei consumatorilor, să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr, grăsimi și  aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 20 tipuri de gogoşi, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate următoarele tipuri de gogoşi: gogoşi cu umplutură de ciocolată, gogoşi cu vanilie, gogoşi cu caramel, gogoşi cu umplutură de fructe, gogoşi cu glazură de ciocolată, gogoşi cu biscuiţi Oreo, gogoşi cu umplutură de zmeură, gogoşi cu zahăr, gogoşi cu gem de fructe, gogoşi cu aromă de vişine, gogoşi simple, gogoşi cu aromă de vanilie, gogoşi cu glazură de cacao, gogoşi cu cremă de vişine, gogoşi cu cremă de căpşuni, gogoşi cu scorţişoară, gogoşi cu glazură de ciocolată albă, gogoşi cu ciocolată şi alune, gogoşi cu umplutură de gem de caise şi gogoşi berlineze.

Numite gogoși mai în toată țara, dar și pancove sau crafle - cum le mai spun transilvănenii și bănățenii, bunătățile astea mici și rotunde, cu sau fără umpluturi, aduc moment de veselie deopotrivă celor mici ca și celor maturi ori trecuți demult de vârsta tinereții.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:

Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

Analiza conținutului de grăsimi trans din acest tip de produs și impactul acestora asupra organismului.

1. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de gogoşi analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de secară, făină de fasole, soia, uleiuri şi grăsimi vegetale (palmier, shea, cocos, rapiță, floarea soarelui), apă, zahăr, dextroză, sirop de glucoză, fructoză, lactoză, cazeinat, enzime, drojdie, sare, lapte praf degresat, zer praf, gelifiant, pectină, ouă lichide pasteurizate, praf de albuş de ou, oțet din vin,  amidon din grâu, amidon de porumb, carmin, roşu sfeclă, carbonat de calciu, dioxid de titan, sorbat de potasiu, acid ascorbic, palmitat de ascorbil, tocoferol, lecitină, acid citric, gumă guar, gumă xantan, difosfaţi, trifosfaţi, carbonaţi de sodiu, dioxid de siliciu, carboximetilceluloza, mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri glicerici ai acidului diacetiltartric cu acizii graşi, stearoil-2-lactilat de sodiu, ceară de albine, shellac, L-cisteina, propilen glicol, extract de paprika, luteină, carbonați de amoniu, carbonați de potasiu, arome de lapte, aromă de caise și aromă de vișine.

Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii:

E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită coșenilă. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite. 

E 171 – dioxid de titan este un colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și a sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

E 202 – sorbat de potasiu este un conservant ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

E 330 – acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E 412 – gumă de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.

E 415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

E 450 – difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.

E 904 – shellac este un aditiv folosit pentru a da strălucire unor produse alimentare și care poate produce iritații la nivelul pielii.

E 920 – cisteină este agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie să evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producția mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturală părul.

E 1520 – propilen glicol se utilizează ca antigel în radiatoarele motoarelor și se extrage din țiței. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic și cardiotoxic. În contact cu pielea produce dermatite.

2. Analiza conținutului de grăsimi trans din acest tip de produs și impactul acestora asupra organismului.

Majoritatea studiilor realizate şi date publicităţii de specialişti au demonstrat că grăsimile trans sunt responsabile cu obezitatea, boli de inimă, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie, modificări comportamentale. De asemenea, aceste grăsimi determină creşterea colesterolului „rău“ şi induce scăderea colesterolului „bun“ cu efecte teratogene şi cancerigene din cauza folosirii lor mai ales la prăjit.

Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere cu 24% a riscului de mortalitate provocată de boli cardiovasculare, cu o creştere de 34% a riscului general de deces şi cu o creştere cu 21% a riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, se precizează într-un studiu publicat în prestigiosul British Medical Journal.

Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de “grăsimi trans”, precum uleiurile hidrogenate au mai multe calităţi şi proprietăţi industriale anume, acelea că asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate. 

Cu toate că nu este popularizată informația pe cât ar fi necesar, există un larg consens ştiințific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice generate de consumul în cantități mari de AGTN (acizi graşi trans-nesaturaţi). Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din AGTN crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală Alzheimer. În anul 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Insitute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate în România se află riscul alimentar.

După război, în anul 1957, Asociaţia Americană a Inimii a început să încurajeze oamenii să limiteze consumul de grăsimi trans, pentru a scădea riscul de boli de inimă la care era supusă populaţia. Pe măsură ce popularitatea restaurantelor „fast-food“ era în creştere, a câştigat teren şi consumul americanilor de grăsimi, calorii şi sare. 

În anul 1984, oamenii au început să conştientizeze riscul şi, astfel au apărut diverse campanii de înlăturare a grăsimilor saturate din lanţurile „fast-food“. Din acest motiv, din ce în ce mai multe restaurante au început să folosească grăsimile parţial hidrogenate, grăsimile trans.

Abia la începutul anilor '90, SUA a demarat campania de limitare a grăsimilor trans, doar după ce mai multe studii au demonstrat riscul crescut de boli de inimă pe care îl reprezenta consumul acestor uleiuri şi impactul financiar asupra bugetelor asigurărilor de sănătate. 

Ce măsuri s-au aplicat pentru înlăturarea acestui factor alimentare de morbiditate?

În anul 2004, oraşul New York a devenit primul oraş care a interzis utilizarea grăsimilor parţial hidrogenate în restaurante. În urma unui studiu aplicativ, care a durat cinci ani, s-a demonstrat că un consum mediu al unui newyorkez de 3 grame de grăsimi trans la o masă s-a redus, după această interzicere, până la 0,5 grame. Măsurile acestea au încurajat companiile producătoare de pe tot teritoriul american să elimine aceste uleiuri din produsele lor.

În anul 2006, FDA (agenţia federală americană de resort) a implementat o regulă care solicita producătorilor să precizeze pe etichete grăsimile trans. Conform regulilor actuale, companiile pot susţine că produsele lor conţin 0 grame de grăsimi trans, dacă în produs sunt mai puţin de 0,5 grame pentru o porţie. Consumatorii pot verifica lista ingredientelor pentru ”uleiuri parţial hidrogenate” pentru a vedea dacă există în produs o cantitate mică de grăsimi trans.

În anul 2012, tot în SUA, s-au anunţat primele reguli pentru prânzul şcolarilor care impun un număr mai mic de calorii şi limitează grăsimile trans.  Aportul americanilor la grăsimi parţial hidrogenate a scăzut de la 4,6 grame pe zi în anul 2003, la aproape un gram pe zi în anul 2012, conform FDA.

Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor din SUA (FDA), prin reglementări normative şi măsuri active de control încearcă să limiteze aportul acestor grăsimi trans în produsele alimentare. Agenţia americană declară că în urma unor evaluări de risc a principalelor surse de grăsimi trans, nu le mai consideră sigure.

În Europa, Danemarca a început să implementeze măsuri de control, dând amenzi şi chiar reglementări legislative în care s-au introdus pedepse cu închisoarea pentru atentat la siguranţa alimentară şi sănătatea publică.

În anul 2004, Danemarca a declarat că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Cei care încălcau legea puteau fi amendaţi cu sume uriaşe şi chiar puteau primi ani de închisoare.

Mai multe ţări din lume precum Brazilia, Costa Rica, Olanda şi Coreea de Sud au introdus legi similare care s-au dovedit foarte eficiente în ultimele două decenii, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care solicită intensiv eliminarea acestor grăsimi din alimentaţia globului.

În România există în parlament, pentru prima dată, o inițiativă legislativă menită să reglementeze timid, utilizarea alimentelor sănătoase pentru reducerea bolilor cardiovasculare.

Legea înaintată conţine prevederi clare privind utilizarea uleiurilor și grăsimilor, inclusiv a emulsiilor cu grăsime ca fază continuă, care, fie singure, fie ca parte a produselor alimentare prelucrate, şi sunt destinate consumului uman. Conform propunerii legislative, operatorii din sectorul alimentar ar fi obligați să păstreze conținutul de AGTN în produsele alimentare prelucrate sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime, în produsele 'libere de AGTN' sub nivelul de 0,5 grame la 100 de grame, precum și să eticheteze produsele alimentare care conțin acești acizi cu informații privind cantitățile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Nerespectarea condițiilor ar atrage sancțiuni între 20.000 lei și 50.000 lei.

”Probleme cu mult mai mari se pun în cazul patiseriei congelate, din care fac parte și gogoșile comercializate de câtva timp nu doar în marile magazine, ci chiar și în patiseriile respectabile sau chiar la micile buticuri care au în interior un echipament în care fie pun mixurile cumpărate la sac, fie pun gogoșile pe care le-au cumpărat congelate de la depozitele marilor firme de alimente congelate, dispuse strategic în marile aglomerări urbane. Există o temere crescândă din partea consumatorilor în legătură cu aceste produse congelate. Deși s-a consacrat încrederea că alimentul congelat este tot atât de sigur ca unul proaspăt, realitatea pare să îndemne la reconsiderări. Incidența accelerată a bolilor metabolice, intoleranțele la tot felul de componente naturale ale alimentelor, diabetul care se extinde alarmant etc. par să fie corelate cu creșterea ponderii consumului de alimente congelate. Panificația și patiseria în variante congelate au pus în evidență modificări structurale ale aluaturilor, cauzate de: acțiunea îndelungată a frigului asupra moleculelor, inactivarea drojdiei dizolvată în aluat (altfel drojdia fiind rezistență la acțiunea frigului), posibile modificări chimice generate de frig și alte fenomene încă nedepistate. Rețeta unui aluat congelat pentru gogoși este incomparabil mai încărcată cu aditivi decât a celul mai sofisticat mix uscat sau a vreunei rețete de la vreo bunică neîntrecută în creativitate.” Prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE București.

”De câte ori nu ţi s-a întâmplat să întorci capul după gogoşelele arătoase care se comercializează în centrele noastre comerciale sau în marile parcuri? Ei bine, ştiam răspunsul, însă mă preocupă foarte mult faptul că încă nu ai făcut nimic concret pentru a le înlătura din casa ta. Cel mai mult mă deranjează când poftesc şi copiii tăi la aceste delicii fabricate pe banda rulantă, iar tu încă le mai dai voie să le consume. Îţi împărtăşesc cu tristeţe acest adevăr, gândindu-mă la ceea ce am văzut de 1 iunie, atunci când m-am plimbat în parcuri împreună cu băiatul meu. Mhm, atunci am realizat cât de uşor te păcălesc comercianţii, văzând în jurul meu numai devoratori de gogoşele. E adevărat că gogoşile îţi fac cu ochiul atunci când treci pe lângă ele, însă la fel de adevărat este că îţi poţi educa gusturile în aşa fel încât să nu te laşi pradă mirosului îmbietor venit din zona unui desert procesat. Din păcate, a venit timpul să îţi dau o veste proastă. O singură gogoaşă medie poate conţine 250 de calorii, având mult mai multe calorii comparativ cu celelalte deserturi procesate care se comercializează pe piaţa noastră. Cu alte cuvinte, dacă consumi o gogoaşă în fiecare zi, atunci vei lua în greutate aprox. jumătate de kg în numai 10 zile, presupunând că nu desfăşori în mod regulat activităţi fizice. Ideea de bază a menţinerii unui echilibru în organismul nostru este să nu consumi mai multe calorii decât cele pe care tu le poţi arde, iar de la acest raţionament pleacă şi motivaţia de a te descuraja să mai consumi gogoşi procesate. Trebuie să ştii că un astfel de desert nu este deloc sănătos pentru inima ta, întrucât conţine zahăr, grăsimi trans, făinuri inflamatoare sau alţi aditivi alimentari extrem de nocivi. Pericolul nr 1 pentru inima ta îl reprezintă consumul de grăsimi trans, iar jumătate din caloriile regăsite într-o gogoaşă provin din aceste grăsimi nocive. În mod normal, grăsimile trans nu ar trebui să depăşească procentul de 1% din totalul caloriilor consumate într-o singură zi, iar dacă ne gândim că o dietă obişnuită cuprinde aprox. 2000 de calorii, atunci organismul nostru nu ar suporta prea bine un exces de grăsimi trans care să depăşească 2 grame pe zi. Dar când ai consumat o gogoaşă, atunci ai preluat în numai câteva minute toată doza zilnic recomandată de grăsimi trans. Iar noi doi ştim că tu nu te poţi opri niciodată la o singură gogoaşă, am dreptate? De aceea, mă văd obligat să lansez acest semnal de alarmă, tocmai pentru a te convinge că este mai prudent pentru sănătatea ta şi a copiilor tăi să eviţi gogoşile, mai ales dacă sunt produse în afara casei. Pe această cale, te informez că o singură gogoaşă glazurată cu ciocolată conţine între 3 şi 5 linguriţe de zahăr, iar dacă vei citi cu atenţie recomandările Asociaţiei Americane a Inimii, atunci vei afla că o femeie nu ar trebui să consume mai mult de 6 linguriţe de zahăr pe zi, astfel încât să nu se expună riscului de a căpăta o afecţiune cardiovasculară.

Potrivit unui studiu publicat în anul 2008 de Hong Kong Consumer Council, află că gogoşile conţin mai multe grăsimi trans decât ciocolata, batoanele cu unt de arahide şi ciocolata sau chiar chipsurile. Gândeşte-te că o gogoaşă nu reprezintă decât o sursă imensă de calorii goale care nu fac decât să dezechilibreze şi mai tare corpul tău. Pe termen scurt vei câştiga saţietate şi satisfacţie în urma consumului gogoşelelor „înfuriate”, însă pe termen mediu şi lung rişti să te alegi cu o boală cronică care de regulă se tratează pe toată durata vieţii. Dacă astăzi doreşti să îţi ipotechezi speranţa de viaţă, atunci te rog să nu o faci în cazul copiilor tăi, fiindcă ei nu au această informaţie. Crezi că ar mai consuma gogoşele procesate dacă ar înţelege cu adevărat riscurile la care îi expui? Încă puţin, căci nu am finalizat ideea. Carbohidraţii rafinaţi din gogoşele sunt lipsiţi de fibre şi cresc aproape instantaneu nivelul glicemiei, producând un şoc de energie care se va consuma în scurt timp. Cu alte cuvinte, te vei umfla imediat după consumul unei gogoşi, doar că în tot acest timp stomacul tău foloseşte în mod iraţional nişte resurse în vederea descompunerii unor ingrediente greu digerabile. Bun, acum că ai aflat de pericolul care te pândeşte la colţul magazinului de vis-a-vis, sunt convins că mă vei întreba care sunt alternativele tale, astfel încât să nu mai tânjeşti după dulciurile procesate. În această situaţie, îţi voi recomanda cu încredere deserturile vegane, fiindcă sunt săţioase, sănătoase, dar şi gustoase în acelaşi timp. Alegând aceste deserturi vii ai ocazia să te hrăneşti la propriu cu destule calorii bogate în fibre, grăsimi sănătoase, vitamine şi minerale, aceşti nutrienţi reglând nivelul glicemiei şi furnizând organismului o energie constantă pe parcursul câtorva ore bune. Acum că ţi-am divulgat acest pont, poţi să începi şi tu să lupţi împreună cu mine pentru sănătatea copiilor români. Nu lăsa pe mâine ceea ce poţi face astăzi, iar dacă mai ai nevoie şi de alte informaţii legate de produsele pe care le consumi zi de zi, atunci îţi recomand cu încredere să urmăreşti Posturile şi articolele Asociaţiei Pro Consumatori, una dintre puţinele asociaţii de utilitate publică care urmăreşte binele consumatorilor români. Ai o șansă bună să trăieşti mai mult şi mai bine împreună cu familia ta, aşa că informează-te! Ştii de ce? Pentru că alimentele vii sunt cele mai eficiente medicamente şi o voi demonstra de fiecare dată.” Nutriţionist Dumitru Bălan.

”Acest produs fabricat din aluat congelat nu are nimic în comun cu cel tradiţional realizat din aluat plămădit în aceeaşi zi. Reţeta gogoşilor tradiţionale conţine făină, lapte/apă, gălbenuş de ouă, ulei de floarea soarelui, zahăr, drojdie şi sare. Din păcate, gogoşile comercializate în supermarketuri constituie gustarea sau micul dejun al multor adulţi, însă, puţini dintre aceştia cunosc faptul că aceste gogoşi au o încărcătură chimică foarte mare, constituită din conservanți, coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Gogoşile sunt produse hipercalorice, cu un conţinut ridicat de grăsimi trans şi zahăr sub diverse forme, fapt care nu le recomandă să facă parte din alimentaţia femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic.”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.