În fiecare an, în perioada 18-24 noiembrie, este marcată la nivel global săptămâna dedicată conștientizării rezistenței antimicrobiene. 

Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile sau virusurile nu mai răspund la agenții antimicrobieni, ca urmare a rezistenței la medicamente sau la antibiotice. Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu explică cum se tratează corect virozele, răcelile sau durerile în gât și de ce fac românii abuz de pastile nerecomandate. 

„În primul rând, 80 % din infecțiile respiratorii ale tractului respirator superior sunt infecții virale, deci nu beneficiază de tratament antibiotic. În al doilea rând, tratăm cu antibiotice o complicație a unei viroze respiratorii. Deci, momentul în care apar niște semne de infecție ori rinosinuzită, de secreţii purulente, inflamaţii cu apariţia puroiului pe amigdalele palatine, o infecţie importantă la ureche sau în urma unei viroze respiratorii. Acesta ar fi contextul în care este nevoie de antibiotic”, explică medicul Codruț Sarafoleanu. 

Ce infecții tratăm cu antibiotic

• Rinosinuzită;
• Puroi amigdale palatine;
• Infecție la ureche;
• Laringotraheită;
• Complicații viroze respiratorii.

„Nu este bine să avem antibiotice în casă. Nu este bine să le păstrăm de la un eveniment infecţios la altul. Este bine să lăsăm medicul să ne recomande tratamentul antibiotic adecvat atunci când este cazul”, a mai spus doctorul Codruț Sarafoleanu, potrivit Antena 3 CNN. 

Antibioticul în infecțiile virale

Medicul a mai spus că antibioticele nu au efecte, sau au chiar efecte negative, atunci când sunt administrate pentru combaterea infecțiilor virale.

În acest caz, aceste medicamente: nu vindecă, nu ajută la o stare mai bună, pot avea efecte secundare serioase și pot crește rezistența bacteriilor la antibiotic. 

Durata tratamentului cu antibiotic și respectarea acesteia este foarte importantă

„Totodată, reţetele recomandate de medic să fie respectate întocmai.  Să reţinem că tratamentul antibiotic corect trebuie să dureze între 7 şi 14 zile, în funcţie de afecţiune. Nu există tratament antibiotic de două zile sau de trei zile”, a mai explicat medicul. 

„Mai există o noţiune esenţială pentru a avea un argument în ceea ce priveşte durata tratamentului, acela că eficacitatea clinică înseamnă ameliorarea simptomelor când pacientul se simte bine, pe când eficacitatea bacteriologică înseamnă când antibioticul a reuşit să distrugă toţi microbii din zona respectivă. Între aceste două momente există o diferenţă de timp, undeva la 5-6 zile. Deci, pacientul se simte bine după trei zile, dar trebuie să continue să ia tratamentul 10 zile”, mai informează Dr. Codruț Sarafoleanu.

Cât de periculoasă este rezistența la antibiotice

„Rezistenţa la antibiotice este periculoasă. În următorii 30-40 de ani, nu vom mai avea antibiotice cu care să tratăm nişte infecţii banale. În România, ne situăm la principalii germeni cu rezistență peste 50 % la antibioticele uzuale, ceea ce este îngrijorător. Simptomele banale, precum roşu în gât, secreţii nazale sau o oarecare usturime de nas, se pot trata acasă fără probleme. Luăm vitamina C, ne punem picături în nas, luăm antitermice, antiinflamatoare”, recomandă doctorul. 

„E important să reținem că în 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice. Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, și este a treia cauză de deces la nivel mondial. Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri de gât și pentru majoritatea cazurilor de răceală comună. Cu toate acestea aproximativ 50% dintre românii de 25-34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și dureri în gât”, a mai spus medicul.