Pacienții cu boli reumatismale inflamatorii din România au nevoie de un acces mai rapid la tratamente de ultimă generație biologice și biolosimilare. 

În România, în prezent, doar 10.676 pacienți cu boli reumatismale inflamatorii primesc tratament biologic sau biosimilar dintr-un total estimat care se apropie de un million de pacienți de la nivelul întregii tari, conform statisticilor europene.

”Dacă aplicăm statisticile la nivel european pe diverse patologii privind bolile reumatice inflamatorii în România, rezultă că peste un milion de oameni suferă de astfel de boli, ceea ce înseamnă foarte mult. Sunt boli invalidante, sunt boli care vin cu durere, cu suferință, cu schimbări de vieți și de destine, nu sunt boli ușoare și vin cu costuri sociale foarte mari. În România avem aprobate majoritatea produselor biologice și biosimilare pentru tratamentul acestor boli. Din păcate, ele sunt date pacienților doar în urma unor eșecuri ale altor medicamente remisive și doar în forme severe ale bolii. În Europa, protocoalele sunt mai permisive și se pot prescrie aceste medicamente și în cazuri moderate ale bolii, ceea ce ne dorim și noi, să fie prescrise mai multor pacienți și să fie inițiate mai devreme, deoarece toate modificările care se produc în articulațiile acestor oameni sunt ireversibile. Ne dorim să limităm suferința acestor pacienți și ne dorim oameni activi, nu oameni asistați. Avem nevoie de schimbarea protocoalelor terapeutice, astfel încât să se poată iniția aceste tratamente în forme mai ușoare, moderate ale bolii”, a precizat Andrei Hutanu, președintele Asociației Pacienților cu Boli Reumatismale din Transilvania ART și inițiatorul campaniei. 

”În Europa, aproape nu mai sunt țări care au acces atât de restrictiv la terapii biologice. În momentul de față, media de vârstă a celor diagnosticați cu boli reumatice inflamatorii a scăzut semnificativ, se apropie de 30 de ani. Cu cât vom investi mai puțin în terapiile biologice, cu atât controlul acestor boli va fi mai scăzut. Dacă investim în diagnosticul precoce și în tratament, vom ajunge să cheltuim mai puțin pentru acești pacienți și vom putea să îi menținem activi și să diminuăm semnificativ costurile sociale. Reumatologia a progresat foarte mult, avem toate datele, este nevoie ca pacientul să aibă acces la orice tratament care îi este necesar”, a declarat prof. dr. Cătălin Codreanu, Președinte ales al Societății Române de Reumatologie, manager al Centrului Clinic de Boli reumatismale “Dr. Ion Stoia”.

Prof. dr. Elena Rezuș - președinta Societății Romane de Reumatologie și președinta Comisiei de Reumatologie a Ministerului Sănătății a precizat că specialiștii din Comisie au actualizat protocoalele de tratament și acestea au fost trimise la CNAS. Noile protocoale vor aduce câteva modificări importante, astfel că vor putea fi tratați pe terapiile biologice/biosimilare pacienții cu forme moderate, inclusiv, de exemplu, cele vizibile prin RMN și nu prin radiografie, cum era până acum.

”Având în vedere potențialul evolutiv și distructiv al afecțiunilor reumatismale, cu modificări articulare severe, dar și manifestări sistemice importante, intervenția terapeutică precoce, rapidă, este esențială în vederea minimizării impactului bolii asupra calității vieții pacientului. Obiectivele terapeutice sunt reprezentate de dobândirea remisiunii sau activității scăzute a bolii. Încercăm să obținem o boală inactivă. Ca urmare, atingerea rapidă a acestor obiective reprezintă cel mai sigur mod de a preveni distrucția articulară și de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. În cazul în care remisiunea bolii nu e atinsă în decurs de cel puțin 6 luni de zile în care pacientul a urmat tratament, atunci sunt indicate terapii moderne, biologice țintite.

Impactul unei patologii cu activitate moderată poate fi majoră. Numeroase studii clinice au evidențiat faptul că pacienții cu activitate moderată a bolii răspund prompt la terapria biologică și au șanse mai crescute de a atinge și menține remisiunea, având perspective superioare de angajare sau de menținere a locului de muncă, reducerea pensionărilor precoce și reducerea necesităților pe termen lung de intervenții ortopedice”, consideră prof. dr. Elena Rezuș.

”EULAR a recomandat elaborări clare pentru admiterea terapiei biologice la pacienții cu factori de prognostic nefavorabil, care nu au răspuns la alte tratamente în termen de 6 luni. Protocoalele terapeutice naționale trebuie să vină în ajutorul pacienților prin scăderea poverii bolii autoimune reumatismale. Ca urmare, printr-un tratament personalizat și prin selectarea eficientă a pacienților eligibili pentru terapia cu medicamente biologice și sintetice țintite, se va realiza atât creșterea calității vieții pacienților, cât și reducerea impactului economic al bolilor reumatismale. 

Boala cu activitate moderată răspunde mai bine la terapia modernă, astfel încât o putem controla mai bine. De asemenea, putem reduce costurile sociale, de la cele cu concediile medicale, până la cele indirecte, greu de cuantificat dar cu impact major”, a mai precizat prof.dr. Elena Rezuș. 

Potrivit Șef lucr. Dr. Răzvan Ionescu, membru în Comisia de Advocacy a EULAR, în Europa există 120 milioane de pacienți cu una din cele 200 boli musculo-scheletale, adică o persoană din 5. Aceste boli cheltuiesc 2% din produsul intern brut al Europei, atât cu tratamentul, cât și cu costuri sociale, reprezentând 38% din costurile tuturor bolilor legate de munca.

Asociația Pacienților cu Boli Inflamatorii Reumatismale din Transilvania “ART”, în parteneriat cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, Societatea Română de Reumatologie și Liga Română contra Reumatismului au lansat astăzi proiectul “Și eu am nevoie de tratamentul potrivit!”.