Aproape jumătate dintre mamele cu vârste sub 15 ani din Uniuenea Europeană provin  din România. Unul din 10 nou-născuți din România provine din mame adolescente, ceea ce crește riscul de prematuritate și mortalitate infantilă. 

România dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame. În Cluj, 19 fete cu vârste sub 15 ani au devenit mame. Însă, în top se află județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).

Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România.

Riscul de moarte infantilă în rândul copiilor născuți de mame adolescente, foarte ridicat

Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.

Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.  

Distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani

În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează:

• Mureș (63)
• Bihor (52) 
•  Dolj (52)
• Brașov (40)
• Argeș (29)
• Sibiu (28)
• Bacău (26)
• Constanța (24)
• Satu Mare (23) 
• Dâmbovița (22)

Nici Clujul nu e departe, cu 19 nașteri la fete sub 15 ani.

85% dintre mamele sub 18 ani nu-și continuă studiile

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:

• 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină;
• Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală;
• 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu;
• 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii;
• 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora;
• 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani;
• 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut;
• 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.

Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major. Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei, notează Observator. 

Rata mortalității infantile, la cote foarte mari în România

În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primele locuri în UE în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

Dintre cele 198.302 de nașteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la fete cu vârsta între 15-19 ani. Țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.