Șunca presată trebuie consumată cu mare grijă, iar populația trebuie să se învețe să citească etichetele pentru a vedea ce conține produsul cumpărat. 

Consumul zilnic a 50 grame de şuncă presată creşte incidenţa cancerului colorectal cu 18%!, atrage atenția Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România).

9 din 10 tipuri de șuncă presată conţin apă adăugată! Apa este cel de-al doilea ingredient la 60% dintre tipurile de şuncă presată!

7 din 10 tipuri de şuncă presată conţin între 5 şi 12 aditivi alimentari!

6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin caragenan!

6 din 10 tipuri de şuncă presată conţin monoglutamat de sodiu!

1 din 2 din două tipuri de şuncă presată conţine caragenan şi monoglutamat de sodiu!

2 din 10 tipuri de şuncă presată sunt colorate cu carmin!

Şuncă presată cu carne de pasăre separată mecanic, piele de pui şi apă!

Şuncă Praga extra cu 12,2 grame proteine! Conţinutul în proteine la şunca presată variază între 11 grame şi 21 grame!

Șuncă Praga Premium cu aromă de fum și extracte din citrice!

Șuncă de curcan cu aromă de carne!

Şuncă presată din pulpă de porc cu fibre vegetale din pătlagină!

Şuncă presată din curcan cu proteină din colagen din carne de porc!

Şuncă presată din piept de pui cu proteină din vită!

Şuncă presată cu piept de pui şi proteină din lapte!

Şuncă Praga cu trei tipuri de conservanţi!

Şuncă Praga cu legume deshidratate şi extracte din citrice!

Şuncă presată din piept de pui cu proteină animală de origine bovină!

Şuncă presată cu drojdie!

Procentul de carne din şunca presată variază între 47% şi 97%!

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 50 tipuri de şuncă presată comercializată în marile structuri comerciale și în magazinele unor producători de produse din carne. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere;

Analiza informațiilor nutriționale.

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de şuncă presată analizate sunt următoarele: carne de pasăre separată mecanic de pasăre, carne de porc, pulpă de porc, carne pasăre, piept de pui, piept de curcan, emulsie de șorici, slănină, piele de pui, proteină de porc, proteină din soia, proteină lactică, proteină animală de origine bovină, amidon din cartofi, amidon din porumb, sare, aromă de fum, drojdie, proteină de vită, fibre vegetale din pătlagină, fibre vegetale, fibre de mazăre, zaharuri (zahăr, maltodextrină, dextroză, sirop de glucoză, lactoză), enzime, ulei vegetal de rapiță, extracte de condimente, extract de drojdie, drojdie, aromă de carne, arome, arome de condimente, caragenan, monoglutamat de sodiu, nitrit de sodiu, fosfaţi, difosfaţi, trifosfaţi, polifosfaţi, citraţi de sodiu, clorură de potasiu, ascorbat de sodiu, eritorbat de sodiu, acid lactic, acid ascorbic, acetat de sodiu, gumă xantan, gumă guar, gumă konjak, lactat de sodiu, carmin, inozinat disodic, izoascorbat de sodiu, mono si digliceride ale acizilor grasi, 5-ribonucleotide disodice, algă marină Euchema prelucrată.

Procentul de carne din şunca presată variază între 47% şi 97%!

Top 5 tipuri de şunca Praga după conţinutul de carne:

Angst - 97% piept de curcan;

Cris-Tim, Lidl – 90% pulpă de porc;

Angst – 83,33% pulpă de porc;

Casa Gustului – 80% pulpă de porc;

Pikok (Lidl) – 70% pulpă de porc, Gustoso (Kaufland) – 70% carne de porc, Reinert – 70% carne de porc.

Analiza informațiilor nutriționale

Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 81 kcal și 294 kcal. Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 0,7 grame şi 26 grame din care grăsimi saturate între 0,4 grame şi 18,5 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 11 grame şi 21 grame.

Produsele analizate au un conţinut ridicat de sare, care variază între 1,8 gram şi 2,7 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare (6 grame). În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, sortimentele de sunca presata, având un conținut ridicat de grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs) și de sare (mai mult de 1,5 grame per 100 grame produs) nu sunt recomandate copiilor.

”Chimia și tehnologia alimentară fac posibilă obținerea de șuncă presată din surse atât de variate, și chiar cu gust de șuncă de porc. O mare parte a șuncii presate comercializate confirmă temerile presupuse: calitatea cărnii de la alte specii diferă major de cea a calității pulpei de porc; șunca preparată din carne congelată (adusă de la mari depărtări) nu mai are nimic din calitatea pulpei de porc proaspete; șunca alcătuită prin presarea unor segmente de țesut muscular este altceva decât șunca din but întreg; sărarea prin injectare (cel mai adesea supra-sărare) nu are nimic de a face cu sărarea limitată și de durată aplicată tradițional, mai ales că polifosfații adăugați în saramura de injectare au menirea să rețină lichidul în țesut până la situația aberantă în care produsul obținut este mai greu decât carnea folosită pentru preparare; zahărul inclus în rețetele șuncii presate realizate de mulți producători chiar contribuie serios la sporirea efectivelor de diabetici, afumarea lichidă nu are nici pe departe efectele bune așteptate ale afumării uscate, având în schimb efecte negative multiple care îngrijorează justificat pe consumatorii informați și responsabili; tratarea termică în forme „moderne“, profitabile pentru producător, altele decât fierberea lentă și de durată conduce la rezultate mult inferioare privind calitatea produsului finit (caracteristicile organoleptice – textura, aromele dezvoltate, culoarea țesutului). Din nefericire, consumatorii contemporani nu pot face diferența între produsele tradiționale și cele cumpărate „la ofertă“; obișnuirea cu mediocritatea duce la pervertirea principiilor bune. Pentru șunca presată din sortimentul de masă este motiv de reclamă un conținut de carne de circa 50%, ceea ce pentru consumatorii din generațiile trecute ar fi fost de neconceput. Se înțelege că diferența o constituie ingredientele ieftine și foarte mulți aditivi care trebuie să suplinească prin efectele lor proprietățile cărnii, dar să asigure și prelungirea perioadei de păstrare, menținerea aspectului comercial și alte considerente care nu aduc nimic bun sănătății. Adică o situație care ar impune obligarea producătorilor să denumească produsul „preparat cu carne tip șuncă presată“, a spus Prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE București.   

“De câte ori nu ţi s-a întâmplat să te îndrepţi către raionul cu şuncă presată pentru a o întinde uşor pe o bucată de pâine, astfel încât să îţi potoleşti rapid foamea? Acesta este şi motivul pentru care şunca presată a intrat în topul preferinţelor românilor, fiind un aliment caloric, bun la gust şi foarte ieftin. Şi cum să nu fie cumpărată când oferă atâtea „beneficii”, nu-i aşa? Personal, sunt foarte îngrijorat de faptul că sandwich-urile copiilor români conţin multă şuncă presată, considerând că acest „aliment” nu aduce multe plusuri într-o dietă echilibrată şi bogată în nutrienţi de calitate. Dacă ai făcut-o, atunci îţi aduc aminte că şunca de porc sau şunca de pui intră în categoria mezelurilor procesate, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus această categorie de produse alimentare în zona alimentelor cu risc, consumul acestora fiind asociat în mod direct cu cancerul. Potrivit Asociaţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, consumul zilnic a 50 grame de mezeluri procesate creşte incidenţa cancerului colorectal cu aprox. 18%. Este un procent destul de mare, ţinând cont că românii sunt mari consumatori de şuncă procesată, acest mezel regăsindu-se aproape zilnic în dieta lor. Unul dintre ingredientele periculoase care se întâlnesc în şunca de porc sau în cea de pui este şi monoglutamatul de sodiu (E621), un potenţiator de gust care se adaugă în mod obişnuit în mâncarea chinezească, mezeluri, supele instant, salate sau în alte alimente procesate. Numeroase studii de specialitate asociază în mod direct consumul monoglutamatului de sodiu de declanşarea numeroaselor probleme de sănătate precum: astmul, depresia, tulburările de vorbire, anxietatea, boala Parkinson, obezitatea, pierderea vederii, migrenele, oboseala, slăbiciunea, problemele respiratorii, tahicardia etc. Unul dintre cei mai cunoscuţi experţi de talie mondială pe subiectul monoglutamatului de sodiu este şi neurochirurgul Russell Blaylock, autor al cărţii intitulate „Excitotoxinele: Gustul care ucide”, acesta fiind de părere că monoglutamatul de sodiu supra-activează celulele nervoase ale creierului până într-un anumit punct în care mor. De aceea, recomand prudenţă maximă în momentul în care alegem să consumăm şuncă sau alte mezeluri procesate, tocmai pentru a evita supradozarea monoglutamatului de sodiu în organismul nostru. Conform unui studiu ştiinţific publicat în anul 1987, intitulat „Monosodium L-glutamate- induced asthma”, autorii Allen D.H, Delohery J, Baker G. au constatat că 13 din 32 de persoane au suferit crize de astm după ingestia unor cantităţi mari de monoglutamat de sodiu. În plus, dacă analizăm componenţa nutriţională a acestui mezel procesat, vom constata că majoritatea caloriilor înglobate provin din zona grăsimilor nesănătoase care conţin acizi graşi inflamatori, crescând astfel incidenţa afecţiunilor cardiovasculare după un consum constant.

Conform unui studiu ştiinţific intitulat “Food Preservatives and their harmful effects” ce a fost publicat în anul 2015 în International Journal of Scientific and Research Publications, aflăm că nitriţii regăsiţi în mezelurile procesate cresc incidenţa cancerului de stomac, din cauza interacţiunii cu proteinele din alimente, ajungând să producă compuşi cancerigeni precum nitrozaminele. Nitrozaminele în exces pot perturba şi nivelul hemoglobinei. Rolul nitritului de sodiu este să potenţeze efectul gustului, dar şi culoarea, majoritatea mezelurilor conţinând acest conservant. Cu toate acestea, nitritul de sodiu este interzis în ţări precum Suedia, Norvegia, Canada sau Germania. Caragenanul (E407) este un agent de îngroşare, gelifiant, stabilizator care se adaugă în carnea procesată, deserturi, lactate, budinci, sosuri şi în multe din produsele destinate persoanelor vegetariene. Joanne K. Tobacman, profesor asociat la clinica medicală afiliată Şcolii de Medicină din Illinois a analizat 18 studii publicate în zona siguranţei caragenanului, cercetările întreprinse concluzionând că ingestia acestui aditiv alimentar produce o inflamaţie în organism, declanşând în final afecţiuni cardiovasculare, artrite reumatoide, boli inflamatorii intestinale, Alzheimer, Parkinson, ateroscleroză sau cancer.  De altfel, componenţa micronutriţonală lipseşte cu desăvârşire, neregăsind în şunca presată acei nutrienţi cheie care sprijină organismul nostru prin refacerea rezervelor de enzime, antioxidanţi, vitamine, minerale sau de grăsimi sănătoase. Până la urmă, corpul nostru este o maşinărie vie care se uzează fizic după trecerea anilor, depinzând în mod exclusiv de calitatea combustibilului pe care îl furnizăm zilnic şi nu trebuie să ne întrebăm dacă acesta va claca la un moment dat în urma deciziilor proaste pe care le luăm.

Până la urmă, diferenţele se fac în timp, iar dacă tu crezi că eşti făcut din fier şi că nu vei plăti preţul pentru alegerile eronate pe care le faci, atunci mă tem că nu vei ajunge prea departe. Deja avem câteva milioane de români suferinzi de afecţiuni cronice şi nu mai este mult timp până când ai putea îngroşa rândurile pacienţilor bolnavi. Mentalităţile se schimbă greu, dar dacă tu renunţi atât de uşor la ideea de a le oferi copiilor tăi numai acele alimente cu adevărat nutritive, va fi totul în zadar şi în esenţă nu vom schimba nimic. Stă în noi puterea de a depăşi aceste bariere, dar mai trebuie să ne şi mobilizăm în vederea îndeplinirii acestui obiectiv. În esenţă, nu poţi câştiga o cursă, atât timp cât alegi să o boicotezi. Dar cum speranţa moare ultima, mă aştept să iei atitudine şi să începi şi tu să alegi acele alimente vii care se comportă precum cele mai sănătoase medicamente.” - Nutriţionist Dumitru Balan

”În urmă cu 40 de ani, şunca presată se fabrica numai din pulpă de porc provenită de la porci din rasele de carne cu masă vie cuprinsă între 90 şi 120 kg. Având în vedere materia primă folosită la acea vreme, conţinutul în substanţe proteice nu era mai mic de 18%, în timp ce la sortimentele de şuncă presată comercializate în prezent conţinutul de proteine variază între 11 grame şi 17,41 grame, cu mici excepţii! Termenul de valabilitate la şunca presată obţinută în urmă cu 40 de ani era de 4 zile, în prezent termenul de valabilitate la tipurile de şuncă presată trece de 15 zile. Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din pulpă de porc, condimente naturale, sare şi nitriţi, în prezent, cele mai multe tipuri de şuncă presată, conțin carne separată mecanic, apă, proteină animală, proteină din soia, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, amidon şi chimicale din belşug. În prezent, din păcate, şunca presată comercializată în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii.  La alegerea unui tip de şuncă presată trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați și conținutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de şuncă presată care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul și carminul. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, şunca presată nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor, femeilor însărcinate și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, - a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.