"Vulpea" Virgil Ardelean si-a "comandat" un prag de sol in fata vilei de pe strada Mihai Eminescu, pentru a nu mai fi deranjat de soferi. Primaria sustine ca nu s-a facut nimic special, ci numai lucrari obisnuite de siguranta a traficului.

Fostul sef al structurii "doi s'un sfert", chestorul Virgil Ardelean, a primit casa din partea fostului primar Gheorghe Funar. Initial, "Vulpea" a stat in chirie in locuinta, care are 523 de metri patrati si o curte de 1.600 de metri patrati, iar mai apoi tot cu "ajutorul" lui Funar a cumparat imobilul cu suma de 45,5 milioane de lei.

Casa este acum evaluata de experti la 2 milioane de euro, dar chestorul Virgil Ardelean a platit suma de 11.000 de euro.

Pragul de sol de pe strada Mihai Eminescu a fost montat in urma cu o saptamana, chiar in fata vilei chestorului, pentru a-i asigura linistea fostului sef al serviciului de informatii al MAI.

Reprezentantii primariei Cluj-Napoca sustin ca nu este vorba de o cerere speciala venita din partea unuia dintre locatarii de pe strada. "Am facut multe astfel de intreventii in ultima luna pentru a reduce viteza si a oferi siguranta in trafic", a declarat pentru Stiri de Cluj Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca.

Chestorul Virgil Ardelean si-a inceput ascensiunea dupa Revolutie, cand a fost numit in  functia de sef al Politiei Municipiului Cluj-Napoca si apoi sef al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.

El a devenit celebru, dupa ce in 1994, in calitate de sef al politiei municipale a dispus un control la sediul Caritas, in urma caruia ar fi disparut dischetele "speciale", care contineau platile facute catre oamenii politici.

"Vulpea" Virgil Ardelean a condus din 1998 Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI - UM 0962) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, iar din 2001 serviciul condus de chestorul clujean a primit si atributii de culegere de informatii. "Vulpea" putea ordona interceptari de telefoane, filaj, perchezitii si confiscari fara mandat.

Chestorul Virgil Ardelean s-a retras din activitate in 2007, dupa ce cu un an inainte a incercat sa isi dea demisia in urma scandalului declansat de disparitia sirianului Omar Hayssam, acuzat de terorism.