Jurnalistul și scriitorul maghiar István Szilágyi, distins cu Premiul Kossuth şi Premiul József Attila, care ocupa funcția de redactor-şef fondator al revistei literare Helikon, a murit la Cluj-Napoca, la vârsta de 86 de ani.

Redacția Helikon de la Cluj-Napoca este în doliu. István Szilágyi a fost membru al catedrei de literatură de la Academia Maghiară de Arte. Acesta a decedat miercuri dimineaţă, după o boală suportată cu demnitate, a anunţat redacţia, pe pagina sa de Facebook.

István Szilágyi s-a născut pe 10 octombrie 1938, în Cluj-Napoca. În anul 1940, familia sa s-a mutat la Zalău, iar această perioadă a vieții sale a fost una definitorie. Tragedia l-a lovit în 1943, când tatăl său a pierit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe malurile râului Don, constituind o pierdere imensă pentru întreaga familie.

Și-a început educația la școala din Zalău, după care s-a întors la Cluj-Napoca în 1952, pentru a urma studiile la un liceu de mecanică feroviară. Ulterior, a lucrat în atelierele feroviare din Oradea și Satu Mare, încercând să devină mecanic de locomotivă, însă problema sa de vedere slabă l-a declarat inapt la examenul medical.

În anul 1958, a fost acceptat la Facultatea de Drept a Universității din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1963. Cu toate acestea, a refuzat postul de procuror oferit ulterior și nu s-a angajat în nicio altă funcție care să necesite diploma sa în drept.

Primele sale scrieri au fost publicate în săptămânalul maghiar "Utunk", unde mai târziu a devenit angajat, iar din 1968 a fost promovat ca redactor-șef adjunct. Din 1990, a ocupat poziția de redactor-șef al revistei literare, reînființată sub numele de "Helikon".

Numele său este asociat cu numeroase capodopere ale literaturii maghiare, cel mai recent roman al său fiind publicat în 2020.

În 2002, István Szilágyi a fost ales membru al Academiei Maghiare de Arte, iar în 2010 a devenit membru al Academiei Literare Digitale.

Pe parcursul carierei sale, a fost distins cu numeroase premii prestigioase: în 1990 a primit Premiul József Attila, în 1992 Premiul Ady Endre, în 1995 Premiul Déry Tibor, iar în 1999 i s-a acordat Crucea Mică a Ordinului de Merit din Ungaria.

În 2001 a fost laureat cu Premiul Kossuth pentru contribuția sa remarcabilă în domeniul literaturii, pentru munca sa în îmbogățirea genului prozei cu elementele arhaice ale limbii maghiare, și pentru operele sale sensibile, care explorează procesele istorice și analizează legile universale ale existenței umane.

În 2003 a fost distins cu Premiul Márai Sándor, în 2008 cu Premiul Arany János, în 2009 cu Premiul Alföld, iar în 2011 cu premiul Fundației pentru Literatura Maghiară din Transilvania, acordat pentru întreaga sa activitate. În 2014 a primit distincția de Artist al Națiunii, iar în 2017 i s-a conferit Premiul Prima. În 2020, UDMR i-a acordat Premiul Alianța pentru Transilvania, pentru întreaga sa contribuție.