Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana (GIMPCRM) sustin ca avizul de descarcare de sarcina arheologica pentru muntele Carnic din Rosia Montana nu s-a dat in urma unor presiuni.

GIMPCRM a trimis o scrisoare deschisa adresata premierului Emil Boc si ministrului Culturii, Kelemen Hunor, prin care "isi exprima sprijinul pentru concluziile stiintifice ale dnei Beatrice Cauuet, reputat specialist in arheologie miniera, asa cum au fost acestea expuse in raportul de sapatura inaintat Comisiei Nationale de Arheologie, precum si pentru decizia membrilor acesteia, intrucat a constatat, in urma propriilor cercetari, ca reluarea mineritului in Rosia Montana este singura oportunitate reala pentru salvarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural al zonei.

Membrii GIMPCRM constata ca pozitiile critice la adresa institutiilor mentionate, precum si cu privire la calitatea documentelor si rapoartelor de sapatura arheologica, care au stat la baza acestei decizii legale, vin din partea unor oameni care nu au participat la sapaturile arheologice de salvare din Masivul Carnic si, deci, nu se afla in directa cunostinta de cauza. Consideram ca orice discutie intemeiata, cu privire la hotararea Comisiei Nationale de Arheologie, trebuie sa porneasca de la o cunoastere amanuntita a materialului prezentat, care a stat la baza deciziei acestei institutii".

Academicienii si profesorii universitari care au semnat scrisoarea sustin ca "ceea ce trebuia sa fie o discutie profesionala, deschisa si sincera, s-a transformat intr-un permanent proces de intentie al criticilor dezvoltarii industriale a zonei, fara ca in locul politicilor de patrimoniu propuse de titularul licentei sa fie pus un alt proiect viabil, sustinut de resurse umane si materiale.

Consideram ca pozitiile critice la adresa Ministerului Culturii, argumentate emotional, ataca persoane si nu se refera la standardele stiintifice si nici la calitatea profesionala a cercetarilor din Masivul Carnic. Cei care doresc oprirea proiectului de dezvoltare initiat de compania miniera si resping politicile culturale propuse de aceasta, elaborate cu ajutorul unor specialisti recunoscuti national si international, nu fac decat sa contribuie la degradarea accelerata a patrimoniului cultural din Rosia Montana.

Cele 70 de milioane de Euro alocate patrimoniului cultural local, in toate formele sale, de catre compania miniera, reprezinta o investitie fara precedent, de natura sa salveze si sa puna in circuit obiective culturale, care, in conditiile perpetuarii starii de fapt, ar fi sortite disparitiei. Aceasta majorare substantiala de buget pe care Ministrul Culturii a obtinut-o in urma negocierilor cu compania miniera ne face si mai increzatori in capacitatea si buna credinta a investitorului de a concretiza in mod exemplar recomandarile pe care i le-am adresat recent".

Semnatarii scrisorii sustin ca zona este intr-o avansata stare de degradare si ca patrimoniul din Rosia Montana nu poate fi pus in valoare prin discursuri. "Aflat in stare de degradare, in parte si ca urmare a indeciziei cu privire la scenariul de dezvoltare a zonei, patrimoniul din Rosia Montana nu poate fi salvat si pus in valoare prin discursuri sau planuri nesubstantiate. Patrimoniul cultural din localitate trebuie sa profite de oportunitatea pe care o reprezinta proiectul minier. in acest context, GIMPCRM este convins de faptul ca rolul specialistilor, al istoricilor, al arheologilor si al arhitectilor este acela de a veghea la aplicarea stricta a acestor politici, atat de catre compania miniera, cat si de catre stat, si nu de a le critica apriori, punand in discutie nu atat principiile care le guverneaza, cat oamenii chemati sa le aplice. Acesta este spiritul in care s-a nascut, de altminteri, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana, raspunzand unei necesitati evidente de a gasi solutii aplicabile de conservare, restaurare si de punere in valoare a obiectivelor culturale din zona.

GIMPCRM este convins de faptul ca problema patrimoniului cultural nu poate fi rezolvata in afara contextului socio-economic. De aceea, credem ca viziunea moderna si realista cu privire la problemele patrimoniului trebuie sa tina cont si de dreptul oamenilor din localitate la o viata decenta. Prelungirea artificiala a crizei economice si sociale din zona, prin blocarea activitatii industriale, nu face decat sa sporeasca, daca mai era nevoie, numarul pericolelor la adresa patrimoniului arheologic si arhitectonic", se arata in documentul citat.

Scrisoarea a fost semnata de membrii Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana:

Acad. Alexandru Vulpe, Presedintele Sectiei de Arheologie si stiinte Istorice a Academiei Romane
Acad. Razvan Theodorescu, membru al Sectiei de Arte, Arhitectura si Audio-Vizual a Academiei Romane, secretar general al Asociatiei Internationale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO)
Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Sectiei de Arheologie si stiinte Istorice a Academiei Romane Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia
Prof. Univ. Dr. Ioan Opris, Universitatea Valahia din Targoviste
Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si
Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice a Universitatii Ovidius din Constanta"

Vezi si...

Proiectul Rosia Montana beneficiaza de sprijinul "ilegal" al ministrului Culturii, Kelemen Hunor: Vor sa rada un munte VIDEO