”Cum s-a ajuns ca deciziile privind caprele negre din Parcul Național Munții Rodnei să depindă de un profesor universitar care le împușcă!”, acuză fostul senator USR, Mihai Goțiu.

”Mi-e absolut imposibil să înțeleg motivația împușcării (vânării) caprelor negre ori a ciocârliilor. Nu atacă oameni și nu distrug culturi agricole – pretexte pe care le auzim din partea celor care vor să transforme urșii în trofee pe pereții și podelele caselor lor de vacanță. Am depus propuneri legislative salvarea lor (includerea pe lista speciilor protejate), dar, după ce au trecut de Senat, acestea sunt blocate la Comisia pentru Mediu a Camerei Deputaților, unde influența vânătorilor s-a dovedit, până acum, imbatabilă.

În timpul dezbaterilor legilor (pentru protecția caprei negre, respectiv a ciocârliei de câmp) în Comisia pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic din Senat, am auzit ”argumentul” care m-a lăsat perplex despre cât de ”sportivă” ar fi vânătoarea de capre negre. Ce o fi ”sportiv” în a pândi și împușca un animal fără apărare pe crestele munților vă las pe voi să apreciați. Tot în timpul dezbaterilor, am afirmat, însă, public, un lucru: nu de puține ori filmările și fotografiile făcute în timpul partidelor de vânătoare (și a chermezelor cu care se încheie) sunt utilizate, ulterior, pentru a influența deciziile participanților (de multe ori politicieni, dar nu doar politicieni).

Fotografia asta a fost făcută publică, în noiembrie 2019, pe propria pagină de Facebook, de Pavel Sângeorzan, deținătorul unei (foste) cariere de marmură în Parcul Național Munții Rodnei. E cel din dreapta, cu pălărie pe cap.

În stânga, cu pușca în mână și tare mândru de isprava lui ”sportivă”, e Ioan Păcurar, cadru universitar la USAMV Cluj și președintele Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei. Adică o persoană de a cărui decizie și semnătură atârna avizul ciuntirii parcului național, pentru ca Pavel Sângeorzan să-și poată continua și, atenție, EXTINDE exploatarea de marmură. Și asta în condițiile în care cariera de marmură nu se află doar în parcul național, ci și în rețeaua europeană de situri Natura 2000.

Aproape 40 de hectare de pădure vor fi făcute rumeguș și praf și pulbere la propriu, dacă propunerea de hotărâre aflată azi pe ordinea de zi a Guvernului va fi adoptată. Cu un impact de mediu devastator – poluare fonică de la explozii și camioane grele, praf, posibile poluări accidentale cu combustibili, schimbare a microclimatului și a rețelei hidrografice, bulversarea traseelor diferitelor specii etc. – pe o suprafață de aproape zece ori mai mare decât cea a carierei propriu-zise. Afirmația că habitatele și ecosistemele protejate prin instituirea regimului de sit Natura 2000 nu vor fi afectate e, pur și simplu, hazardată.

Au fost influențate deciziile președintelui Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei de publicarea acestei fotografii de către afacerist? Mai are Pavel Sângeorzan și alte imagini/filmări cu Ioan Păcurar la vânat de capre negre? Habar nu am. Ulterior publicării fotografiei, Ioan Păcurar a afirmat că întâlnirea cu Pavel Sângeorzan la vânătoare de capre negre prin Vrancea a fost întâmplătoare și că acesta i-ar fi solicitat ”să se tragă în chip” împreună.

Dar e un fapt că forul pe care îl conduce și îl reprezintă (Consiliul Științific) a luat decizii favorabile pentru hăcuirea parcului național și pentru extinderea carierei de marmură. Într-un interviu ulterior publicării fotografiei, Ioan Păcurar vedea ca fiind aproape normală decizia favorabilă dinamitei și drujbelor, în detrimentul naturii (interviul aici: https://timponline.ro/o-fotografie-cat-o-mie-de-cuvinte.../).

De asemenea e fapt, dar e și lege, că scopul parcurilor naționale e protecția și CONSERVAREA naturii. Incluzând și caprele negre. Iar mie mi-e greu să am încredere că o persoană care e pasionată de vânarea lor e potrivită pentru a conduce un for științific responsabil cu protecția. Pentru protecția lui ”homo drujbatus”, ”homo dinamitus”, ”homo afaceristus” ori a nepieritoarei specii ”homo coruptus” sunt alte funcții și instituții.

Acum, spuneți și voi, credeți că o persoană degrabă pușcătoare de capre negre poate să protejeze natura și biodiversitatea?”, a acuzat fostul senator Mihai Goțiu.

Știri de Cluj a sunat la biroul profesorului universitar de la USAMV, dar nu a reușit să ia legătura cu Ioan Păcurar.