Primăria Cluj-Napoca a amplasat pubele de gunoi, chiar sub placheta comemorativă din Piața Ștefan cel Mare, dedicată marelui om politic Alexandru Vaida Voevod, cu o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România.

Pubele au fost inaugurate, în vara anului 2022, chiar de primarul Emil Boc, care, cu ocazia Micii Uniri, în ianuarie 2023, a amplasat pe plachetă și o coroniță de flori. Turiștii care vizitează Clujul și caută placheta își pot face fotografii și cu pubelele deștepte, care vorbesc când treci pe lângă ele. Nimeni din Primăria Cluj-Napoca nu a observat, de mai bine de 7 - 8 luni, gafa comisă?

Placheta este amplasată pe imobilul ridicat chiar de marele om politic și unde acesta a locuit. Primarul Emil Boc a mai fost criticat și pentru că a permis ca statuia lui Iuliu Maniu, de lângă Bastionul Croitorilor, să fie dată jos de pe soclu și batjocorită de muncitorii care modernizează zona. Ulterior, primarul personal s-a ocupat ca statuia să fie repusă pe soclu, Boc motivând că ”specialiștii” au cerut îndepărtarea statuii pe durata lucrărilor. 

Vineri, 24 februarie, declara că are grijă ca niciun simbol să nu fie terfelit, fâcând referire la grupul statuar din fața UBB, unde se lucrează acum, și pe care ”specialiștii” ar fi vrut să o altereze. 

”Sunt foarte atent la simbolistică și ceea ce înseamnă pentru noi fiecare statuie din oraș. Grupul statuar Școala Ardeleană va fi amplasată pe soclu, pentru că acum s-a decis să se pună la sol, ceea ce nu este normal”, a precizat primarul Emil Boc. Grupul statuar,  operă a sculptorului Romulus Ladea, a fost dezvelit la Cluj în data de 30 iunie 1973, trebuie păstrat așa cum l-a gândit artistul și nu poate fi schimbat, pentru că opera ar fi distrusă.

Edilul a participat personal la inaugurarea pubelelor montate fix sub placheta comemorativp, dar probabil că nu a observat acest detaliu, fiind prins cu promovarea acestor tomberoane inteligente.

Oricine stă în stația de autobus de la Operă vede această anomalie. Primarul Emil Boc a spus că deseori ia autobuzul 35 de acolo pentru a merge acasă, dar cumva i-a scăpat acest detaliu.

Alexandru Vaida Voevod a fost om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Unul dintre iluștrii politicieni ai perioadei interbelice, Vaida-Voevod a debutat ca un ferm susținător pentru drepturile naționale ale românilor din Ardeal.

Foto: De la stânga spre dreapta: George Coșbuc, d-na Vaida-Voevod, dr. Ciuta (Bistrița), Alexandru Vaida-Voevod, I.L. Caragiale (Karlsbad, 1911)

Alexandru Vaida-Voevod a avut o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfășurat lucrările Comitetului Executiv al Partidului Național Român. În cadrul acestora, s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria să-și aleagă așezarea printre națiunile libere. Rezoluția Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie.

Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegați ai românilor „din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” au votat Rezoluția Unirii care „decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. După acest eveniment istoric, Vaida devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat și s-a numărat printre cei patru delegați ardeleni (alături de Vasile Goldiș, respectiv episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea) care au adus regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii pentru a fi ratificată, conform destepti.ro.