Procurorul Ioan Irimie, propus pentru funcția de șef al DNA, are un trecut interesant, fiind dat afară din serviciu în 2005 din lipsă de activitate.  

În octombrie 2005, Ioan Irimie era şeful PNA, Parchetul Naţional Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj, devenit ulterior Direcţia Naţională Anticorupţie, iar atunci a fost demis din funcţie pentru lipsă de rezultate.

Instalat în funcţie în 2003, Irimie a produs un climat de teoare la PNA Cluj, iar procurorii au refuzat să mai lucreze cu el. În perioada 2004-2005, înainte de a fi demis, Irimie nu a  instrumentat niciun dosar şi nu a avut nicio cauză trimisă în judecată.

În 4 octombrie 2005, Consiliul Superior al Magistraturii a discutat demiterea procurorului Irimie și a decis revocarea din funcţie a magistratului Irimie pentru că nu avea activitate.

Ioan Irimie a fost reclamat pentru comportamentul lui de majoritatea şefilor de instituţii cu atribuţii în combaterea corupţiei, Parchete, Poliţie, SRI. Documentul a ajuns pe masa procurorului şef PNA de atunci, celebrul Gheorghe Amariei. El era caracterizat ca ”un procuror cu care nu te poţi întelege şi care a instaurat in cadrul Serviciului Teritorial Cluj un climat de tensiune, neadecvat pentru buna funcționare a unei asemenea instituții”. 

Irimie a lucrat ca procuror de anchetă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, dar fără mari rezultate. Surprinzător, în 2012, Ioan Irimie a revenit la DNA Cluj, ca procuror de anchetă. 

Întrebat desprenumirea lui în funcția de șef al DNA, procurorul a fost evaziv: ”Am de lucru cu un dosar de corupţie de la Bistriţa Năsăud. Nu pot vorbi acum. Vă rog să mă înţelegeţi”.

Pe durata în care a fost șeful DNA Cluj, Ioan Irimie a instrumentat un singur caz de mare anvergură, al agentului şef de poliţie Gavrilă Goja de la Poliţia Dej, acuzat de trafic de influenţă. Polițistul a primit diferite sume de bani de la mai multe persoane care doreau să îşi înmatriculeze mai repede autoturismele la Registrul Auto Român.