Dimensiunea verde a Clujului despre care vorbește cu atâta fast administrația locală scade de la an la an. Practic la fiecare proiect nou, autoritățile mai scapă de câțiva copaci, înlocuindu-i cu alții care adesea nu supraviețuiesc „junglei urbane”. Clujenii se plâng că se sufocă tot mai mult în „orașul de 5 stele”, motivul fiind nu doar traficul, ci și lipsa spațiilor verzi, arborii noi care dau semne de o „sănătate” precară. 

„Știți cum ne tot plângem noi că nu sunt spații verzi, că cele care sunt se distrug, că se taie copaci în neștire, fie ca a necesar, fie că nu etc. Și știți cum Primăria Cluj-Napoca ne tot scoate ochii ca s-au plantat 2400 de arbori în Cluj Napoca în 2023. Iar noi cu toți acești minunați arbori pe hârtie, noi ne sufocăm mai tare și mai tare în oraș. 

Ei bine, poate faptul ca arborii plantați sunt majoritatea morți sau pe cale să moară, că sunt plini de licheni - semn că au o sănătate precară, posibil să adauge la acest sentiment de sufocare. Nu cred că trebuie să fii ceva expert în fiziopatologie pomicolă să îți dai seama ca dacă nu înverzește, ceva e neînregulă cu copacul. 

Acestea sunt doar câteva exemple de arbori recent plantați, dar am văzut aceleași simptome și la cei de pe Maniu, cei de pe malul Someșului. Încă un semn al competenței administrației domnului Osă, dar de data asta a făcut și mai bine lăsa așa”, a transmis o clujeancă pentru „Clujul civic”.

​Încălzirea climei pune tot mai mult în pericol existența copacilor în orașe, arată un amplu studiu internațional care încearcă să evalueze riscul pentru diverse specii de arbori urbani, în contextul anilor tot mai calzi și mai secetoși. Și poluarea afectează oazele urbane de verdeață. În contextul curent, cu valuri de căldură mai severe și precipitații prea puține, undeva între 56 și 65% dintre speciile de arbori din orașe sunt în pericol, iar spre 2050, tendințele de încălzire continuând, ponderea poate urca la 68-76%. Stresul termic suferit de copaci se va resimți la un număr tot mai mare de specii.

În multe orașe se plantează arbori care nu pot face bine față condițiilor de încălzire a climei, dar orașele mai bogate își permit sisteme de irigații care compensează parțial precipitațiile în scădere.