Municipalitatea a implementat, de la începutul acestei săptămâni, un proiect pilot prin care taximetriștilor le este permisă utilizarea benzilor dedicate pentru transportul în comun din cartierul Gheorgheni, însă doar în anumite condiții.

Totuși, această măsură i-a revoltat pe bicicliștii clujeni, aceștia fiind complet nemulțumiți de decizia luată de Primărie.

Iată care sunt nemulțumirile transmise de către reprezentanții Clubului de Cicloturism Napoca:

„De principiu o asemenea ideea nu este de respins, și se aplică și în alte țări, însă modul concret cum o implementează primăria clujeană este o aberație și o bătaie de joc la adresa bicicliștilor, și o periclitare a lor. Un mare pas înapoi pentru mobilitatea urbană durabilă, dar și o sfidare a normelor de transparență decizională.

Rezumativ, principalele critici sunt:

1. Primăria exprimă preocupare numai privind compatibilitatea taxiurilor cu autobuzele și troleibuzele, omițând faptul că acea bandă era și este nu doar deschisă, ci și semnalizată ca obligatorie pentru bicicliști, pe care nici nu îi amintește în comunicate.

2. Primăria a ales că proiect-pilot Bld. Nicolae Titulescu, unde nu sunt așa mulți bicicliști, mijloace de transport în comun și taxiuri, dar afirmă că, pe baza rezultatelor acestui test, va extinde acest acces comun și pe alte zone, deși va fi irelevant, pentru că pe alte benzi comune actuale pentru transportul public în comun și biciclete, fluxurile sunt mult mai mari.

3. Primăria face testul în perioada 19 noiembrie – 19 decembrie, când este notoriu că sunt mult mai puțini bicicliști decât în restul anului, și pretinde că testul este relevant deși evident nu este, ci se încearcă ascunderea problemei.

4. Cum pe asemenea benzi comune, la lățimea redusă pe care o au, bicicliștii nu se vor simți în siguranță, ei vor evita acea bandă și, deci, cel mai probabil nu vor exista accidente, astfel că Primăria va putea raporta rezultate pozitive ale proiectului-pilot, și îl va extinde, deși rezultatul real este că lipsește bicicliștii de o infrastructură dedicată și îi forțează să evite cu totul acele bulevarde, deci o situație mai rea decât cea dinaintea creării benzilor comune pentru biciclete și transportul public.

5. Primăria, cu asemenea abordare, face practic experimente pe oameni, pe viața lor, pentru că bicicliștii sunt participanți vulnerabili la trafic, iar ideea de proiect-pilot, în scop de testare, în condițiile în care se știe că la așa lățime a benzii este imposibilă asigurarea distanței minime laterale de siguranță recomandate de lege, crește riscul de accidente.

6. Primăria încearcă să reinventeze roata, pentru că ignoră că s-au făcut în alte țări numeroase studii serioase și toate au arătat că, la lățime sub 4,50 metri, banda nu e suficientă nici pentru transport în comun plus bicicliști, nicidecum să mai fie introduse și taxiurile.

7. Primăria nu a făcut nicio consultare publică pe tema acestei fundamentale schimbări de viziune, care nu se regăsește nici în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, fiind o decizie „cu ușile închise” în așa-zisă Comisie de siguranță a circulației, a cărei lucrări nu sunt publice, nici măcar ordinea de zi. Nici anterior, nici ulterior nu au organizat o dezbatere publică sau măcar să anunțe un termen pentru primire de opinii de la public sau organizațiile interesate. Oricum, o asemenea decizie fundamentală ar fi necesitat adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local cu caracter normativ, cu respectarea procedurilor din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică”.

De asemenea, bicicliștii sunt de părere că, în loc să îi lase pe taximetriști să circule pe benzile dedicate mijloacelor de transport în comun, municipalitatea ar trebui si încurajeze utilizarea bicicletelor, înființând piste speciale.

„Pe arterele principale din oraș ar trebui realizate piste magistrale pentru biciclete, cu lățime și continuitate adecvată (nu ca actualele improvizații, ce aproape niciuna nu merită numele de pistă de biciclete, și este abuziv că Primăria le-a conferit caracter obligatoriu). Când totuși nu se face asta, pot fi acceptabile eventual, ca un compromis temporar, și benzi comune pentru transportul public în comun și biciclete, dacă și numai dacă au minim 4,50 metri lățime, pentru a permite devansarea de către autobuze și troleibuze a bicicletelor, și numai dacă nu sunt foarte multe asemenea mijloace de transport în comun.

În realitate, aceste benzi care au fost realizate la Cluj-Napoca în ultimii ani sunt mult mai înguste și este fizic imposibilă devansarea, avertizează cicliștii. Astfel, fie trebuie să stea autobuzele și troleibuzele după bicicliști, fie aceștia, ori de câte ori se apropie din spate un mijloc de transport în comun, trebuie să oprească și să urce pe trotuar ca să îl lase să treacă. Chiar și prima secțiune realizată, pe str. Memorandumului și Bld. 21 Decembrie 1989, între sediul Primăriei de pe Calea Moților și Palatul Prefecturii, și care era inițial mai lată pe unele porțiuni, a fost apoi îngustată încât a devenit nefezabilă pentru bicicliști și fără admiterea taxiurilor.

Prin urmare, a admite acum și taxiurile pe aceste actuale benzi comune pentru biciclete și transportul public în comun, în condițiile în care oricum aceste benzi sunt mult prea înguste, este o mare eroare și un abuz ce va descuraja puternic utilizarea bicicletei și va mari riscul de accident”, mai transmit bicicliștii clujeni.