În pofida faimei pe care o are „orașul de 5 stele”, dincolo de granițele județului Cluj, oamenii care trăiesc în municipiul Cluj-Napoca simt că betonarea excesivă a orașului îi sufocă. Obosiți de veșnicele replici ale administrației locale precum că și în alte „orașe europene” ar fi la fel raportul dintre infrastructura gri și cea verde, clujenii iau la pas și alte orașe să afle adevărul. Răspunsul e mai mult decât evident, multe orașe din România sunt mai verzi decât Cluj, iar ritmul alert de dezvoltare a orașului nu este o scuză pentru modul în care sunt amenajate spațiile verzi.

„Am alergat prin Reșița în zone rezidențiale, administrative centrale ori rezidențiale și oriunde sunt la 5 minute de zone locuite pot ajunge într-o pădure, chiar și pe poteci de munte. Puține orașe se pot lăuda cu asta. Aici nu e atât intenție, cât geografie. 

Dar în cazul Clujului, intenție a fost ca bunuri comune să dispară treptat, că ne gândim la locurile de picnic din poienile din Făget ocupate de case și sârmă ghimpată care imprejmuiesc viitoare construcții, fie că ne referim la pășunile de lângă Hoia care blochează accesul spre pădure și spre priveliștea către Valea Someșului mic, că ne gândim la pădurea Lombului, unde nu mai avem acces direct dinspre oraș. Construcțiile în Reșița sunt pe Valea Domanului, nu decupează dealurile așa cum vedem în orașe peste medie unde sunt mize imobiliare mai mari ca la Cluj. Mă gândesc la Cetățuia care a fost secționată de construcții ori la Brașov, unde cu greu haosul imobiliar care tăia dealurile și priveliștea a fost diminuat în actualul mandat. 

După diminuarea rolului industriei, tragic pentru oraș pentru că industria siderurgică aici are o vechime mai mare decât Statele Unite ale Americii, dar după care începe încet-încet să își revină, Reșița devine un Oraș Verde. 

Are din centru panouri cu variantele de traseu la munte pentru drumeții, pedalat și alergat pe dealuri și în munți. Și tot intenție e din partea primăriei, primar PNL Ioan Popa, dar la polul opus stilului pompos al altor primari PNL ca Robu din Timișoara ori Boc din Cluj, ca Reșița să investească în transport alternativ la trafic auto. În curs de definitivare e tramvaiul care traversează orașul, s-a încheiat un studiu de fezabilitate și se așteaptă fonduri de investiție în calea ferată care pot înjumătăți distanța între Timișoara și Reșița, planificare cu mult înaintea trenului metropolitan din Cluj. 

Și, spre surpriza mea, primarul declară că cel mai important proiect de mobilitate, acum că tramvaiul e în curs de definitivare, e realizarea unei piste de biciclete și a unor alei pietonale care leagă orașul de pe Valea Domanului din zona administrativă, via Mociur până în Govândari, pe malul Bârzavei, cu spectaculoasa promenadă de pe funicular. Dacă va trece și Via Transilvanica pe funicular, cu câteva posibile arii naturale urbane declarate în zona periurbană, cu regenerare urbană și de patrimoniu industrial unde sunt dezafectate vechile industrii, Reșița poate să devină destinație turistică, nu doar să fie crescută calitatea vieții pentru locuitori. 

Dar nu am văzut doar asta cu ochii minții în alergare, am văzut lucruri simple, ca în haiku-urile japoneze: ceața de deasupra Văii Domanului, soarele care ieșea din ceață, roata zimțată la care era cât pe-aici să ajung în alergare, uf, mai am 60 de trepte pe care le-am biruit doar la pas, alergarea desculță de 1 km și ceva pe gazonul stadionului Reșiței, sunetul de păsări de care e înconjurat orașul având păduri peste tot, apa Bârzavei și a afluenților care clipocește, aerul tare de dimineață și de Banat Montan. 

Și când mă gândesc că mă întorc la aerul poluat de Cluj, mă ia cu sictir, dincolo de faptul că îmi iubesc exasperat orașul”, a transmis Adrian Dohotaru în „Clujul Civic”.

Amintim că, la mijlocul lunii martie, primarul Emil Boc le-a răspuns celor care nu iubesc betonarea Clujului. „Betonarea” Clujului este un subiect sensibil, având în vedere că oamenii acestui oraș au fost obișnuiți cu spații verzi în Piața Unirii, pe Bulevardul Eroilor, toate dispărute acum. 

„Cine mai comentează de modul în care arată spațiile pietonale să meargă în fața Parlamentului European din Bruxelles, Capitala Europei, și să vadă cum arată un spațiu pietonal! Dacă acolo nu este un model de referință, atunci pot spune că Bruxelles-ul și Capitala Europei nu este un model de bună practică. Exact modelul acesta bazat pe amenajare modernă cu spații pietonale deschise, nu cu noroi, cum și-ar dori unii, nici cu asfalt cum și-ar dori alții. În rest, despre amplasarea pomilor, mai întrebați-i și pe arhitecți și pe marii specialiști care atât să se priceapă cum să pună un pom și să stabilească un design la o piață, pentru că destul dau greș cu unele proiecte publice cum sunt statuile. Măcar la celalalte să se priceapă” a spus primarul Emil Boc. 

Citește și: Clujean uimit de frumusețea unui oraș „verde” din Ardeal: „Față de Cluj e complet altă lume/Putem învăța și de la orașe mici”