Municipiul Gherla ar trebui să fie o lecție pentru primarii din ziua de azi, în ceea ce privește urbanismul. 

Arhitectul șef al Clujului, Claudiu Salanță, a prezentat punctual care sunt atuurile orașului Gherla, cunoscut acum numai pentru ”cuvinte precum închisoare, temniță, hoție…”, dar care are o istorie superbă.

”Gherla este unicul oraș din Transilvania fondat în secolul al XVIII-lea, după un plan prestabilit. Adică, o planificare a rețelei de drumuri, a lotizarilor, a parcelarului, piețelor... Orașul, așa cum îl știm azi, are la baza cultura armenească, fiind cunoscut și sub numele de Armenopolis - orașul armenesc.

O altă particularitate unică în Transilvania o reprezintă modalitatea de intare în posesia a teritoriului. Comunitatea armenească a achiziționat terenul orașului, de la fiscul imperial, l-a împărțit în loturi de 100 florini și l-a distribuit astfel familiilor din comunitate. Plata se făcea printr-o taxa periodică. Avem astfel prima forma de creditare și achiziționare a terenului prin ”credit”, a precizat arhitectul Salanță.

În ziua de azi este foarte rar a o zonă să aibă un plan urbanistic clar, totul fiind făcut pe pile și relații, chiar dacă inițial totul este trasat asa cum trebuie. Spre exemplu, marea problemă a primăriilor sunt derogările de la proiectul inițial, care fac ca într-o zonă cu blocuri de 4 etaje să apară unele de 8 -9 etaje. 

Gherla are o superbă arhitectură barocă, găzduiește cel mai mare edificiu armenesc din Europa (unde este expus tabloul "Coborârea lui Iisus de pe Cruce" realizat în atelierul marelui pictor Rubens). 

”Azi, se împlinesc 733 de ani de la prima  atestarea documentară a Gherlei (1291) și cred că este necesar să cunoaștem și să apreciem Gherla pentru valoroasa moștenirea culturală.

CASA Lászlóffy

Nu cred că s-ar putea marca mai bine ziua, decât prin finalizarea reabilitării unei superbe case baroce. Casa cu etaj și turn a fost construită de un nobil armean, Vasilian (maghiarizat Lászlóffy), în anul 1747, în stilul baroc. Are trei busturi de turci pe poarta de la intrare și un blazon. A fost pe rând, locuință, institut militar, muzeu de istorie, spațiu de învățământ, club al tineretului, cu sală de sport (tenis, culturism), evenimente, dansuri populare și moderne, discotecă, rockotecă, videotecă, bar, iar azi își recăpătă destinația culturală urmând să găzduiască muzeul”, a mai scris Claudiu Salanță, care a felicitat primăria municipiului Gherla pentru realizare.