În ultimii ani, pe lacul Tarnița din Cluj au fost făcute niște capturi impresionante de păstrăv.

Vasile Ilea, cunoscut în zonă drept Regele Păstrăvului din Ardeal, este unul dintre cei mai pricepuți pescari de pe lac. Acesta spune că pescuitul ,, este o știință” și capturarea unui astfel de animal necesită mai multe trucuri, potrivit Apuseni Info.

În primul rând orice pescar ar trebui să aibă un jurnal, explică fostul senator.

,,Trebuie să ai un jurnal, în care să notezi de fiecare dată când prinzi un pește relevant, să-ți notezi condițiile. Presiune, poziția soarelui, mareea, poziția lunii vântul și multe altele (...)

Și pescuitul este o știință. Capturile mari vin ca urmare a unor notițe pe care fiecare pescar ar trebui să și le ia în mod sistematic despre pescuitul pe care îl face. Pentru că dacă ai pescuit 20 de ani și nu ai prins nici un pește mare, ar trebui să te gândești de ce” , spune Ilea.

Una dintre cele mai impresionante capturi a fost un păstrăv de 1,3 metri, prins în urmă cu câțiva ani, însă  Regele Păstrăvului din Ardeal este convins că există și pești mai mari.

„Acum aproximativ 9 ani am fost cu câțiva profesioniși care căutau în lac un înecat. Aveau un sonar de ultimă generație. Eu eram pe lac la pescuit, m-am apropiat de ei și am văzut la 50 de metri de baraj, la 60 de metri adâncime, un pește cam de un metru și jumătate, l-am identificat cu o precizie de 1-2 cm că era de 1,5 metri pe acel sonar super profesionist”, a explicat pescarul pentru sursa citată.

Acesta a dezvăluit și secretul din spatele mărimii peștilor din lacul Tarnița.

 „În ultimii 10-12 ani s-a schimbat foarte mult climatul biologic din lac. Condițiile biologice pentru un pește să crească. Dincolo de temperatură, căldură, anotimp, apă, calitatea apei, suspensie în apă, trebuie material biologic pe care păstrăvul să îl poată mânca. Respectivii pești au fost aduși de rațele sălbatice sau de cormoranii pe care acum îi vedem pe lac, probabil sunt vreo 30 de cormorani pe lac din când în când, și pe picioarele lor probabil că au adus icre de difereți pești, cum ar fi biban, obleți.

Există bancuri foarte mari, discutăm de sute de mii de obleți și cu siguranță că asta este hrana lor de zi cu zi. Obleții sunt niște pești care nu au o viteză mare și nu au o viteză mare pe un segment mare de lungime, doar se zvâcnesc, astfel sunt o pradă relativ ușoară pentru păstrăvii care sigur că da, au altă putere în apă și altă viteză în apă și atunci având hrană multă și trebuind să faci foarte puțin efort pentru procurarea ei, acesta este ingredientul creșterii în dimensiune a păstrăvilor, care nu mai trebuie să facă un efort extrem de mare ca să-și asigure hrana”, a explicat pescarul.