Brașov, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe sunt orașele cu cea mai bună calitate a aerului din România.

Conform cercetării Orașe și cartiere din România realizate de Storia.ro, în colaborare cu agenția de cercetare D&D Research, la nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, urmată de regiunile Maramureș, Oltenia, Crișana si Moldova.

La nivel de cartiere, primele poziții în clasamentul național al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău și Noua din Brașov, urmate de cartierul Valea Aurie din orașul Sibiu. Din top zece mai fac parte și patru cartiere din orașul Cluj-Napoca, și anume Grigorescu, Gruia, Zorilor și Andrei Mureșanu.

Pentru realizarea clasamentului, participanții studiului au fost invitați să evalueze orașele și cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calității aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar mențiunile care au primit cel puțin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

Studiul Storia intră în contradicție cu un clasament al gradului de poluare în cele mai mari 100 de orașe ale Vechiului Continent, unde Clujul ocupa primul loc.

Clasamentul a fost publicat de Asociația ”Respire”, în 2014, în parteneriat cu revista "We demain” și realizat folosind baza de date Airbase a Agenției Europene de Mediu, care strânge înregistrările tuturor stațiilor europene de măsurare a calității aerului. Clasamentul a fost determinat prin adăugarea numărului de zile de depășire, în 2011, a unor praguri sanitare de către trei poluanți: PM10 (particule cu diametrul mai mic de 10 microni), dioxidul de azot și ozonul. Numărându-se printre principalii agenți nocivi din aer, acești trei poluanți periculoși pentru sănătate pot provoca tulburări respiratorii, boli cardiovasculare, cancere pulmonare și pot cauza decese timpurii, relatează Le Monde.

Deși bogată în informații, clasificarea obținută cheamă la precauție. Acest clasament reflectă condițiile geografice foarte diferite — orașe situate la altitudine, orașe situate în depresiuni etc. — dar și dispozitive de măsurare a calității aerului foarte inegale în ceea ce privește fiabilitatea. "Măsurarea imperfectă a poluării este un semn care arată că Europa nu este suficient de proactiv în această problemă", subliniază Sébastien Vray, președintele asociației 'Respire'.

Astfel, surprinzător, Cluj-Napoca, oraș din nord-vestul României, este în fruntea palmaresului, scrie Le Monde. Dar, precizează asociația, acest oraș cu 324.000 de locuitori nu are decât doi senzori, care nu măsoară particulele fine, în timp ce Berlinul, care deține o rețea de 48 de stații de măsurare, se situează abia pe locul 65.