Diferențele între veniturile medii în diferitele cartiere are Clujului sunt neașteptat de mari.

Acesta este unul din rezultatele unui studiu făcut de sociologi și studenți de la UBB Cluj, sub coordonarea lui Valentin Rațiu, de la Active Reasearch. Studiul a fost făcut pe 800 de respondenți și are o marjă de eroare de 3.5%. Respondenții sunt nu doar din municipiul Cluj-Napoca, ci și din zona metropolitană: Florești, Apahida și Baciu.

În topul cartierelor locuite de clujenii cu venituri mai mari se află Făgetul, cu o medie a veniturilor de 12800 lei/lună, care a devansat Andrei Mureșanu, cartierul de vile apropiat centrul orașului, care nu este departe, cu 12250 lei/lună.

Borhanci și Sopor, cartiere noi, au atras clujeni care câștigă în medie în jur de 11250 lei.

La polul opus, cartierele Bulgaria și Someșeni au venituri puțin peste 4000 lei /lună. 

Sociologul Valentin Rațiu, coordonatorul sondajului, remarcă polarizarea foarte mare:

„Avem, pe de o parte, cartiere precum Făget, Andrei Mureșanu, Borhanci, sau Sopor, poziționate în partea sudică a orașului, ale căror venituri nete per gospodărie variază între 12.800 RON și 11.250 RON, în timp ce la polul opus se află cartiere precum Bulgaria, Someșeni, Grigorescu, sau Dâmbul Rotund, poziționate în partea nordică a orașului, unde veniturile variază între 4144 RON și 5711 RON / gospodărie.

Mai mult decât atât, dacă este să ne uităm exclusiv la extremele celor doi poli – cartierele Făget și Bulgaria -, vom observa că intre ele există o discrepanță uriașă: locuitorii din Făget au venituri de aproximativ 3 ori mai mari decât cei din Cartierul Bulgaria!

Un alt aspect interesant este legat de faptul că deși media veniturilor nete ale gospodăriilor din Baciu (7639 RON), Florești (7144 RON), și Apahida (6086 RON) se situează sub nivelul venitului mediu al gospodăriilor din Cluj-Napoca, acestea surclasează o bună parte dintre cartierele clujene, explicația fiind dată de faptul că aceste comune au atras familii tinere, formate din absolvenți de studii superioare, care căutau un echilibru între costurile locuințelor și proximitatea față de oraș.” a spus Valentin Rațiu.