Cazul clujencei de 21 de ani care a fost omorâtă acum 14 ani în scara unui bloc din Mărăști a fost redeschis, după ce un bărbat de 30 de ani s-a prezentat la IPJ Cluj și a afirmat că el este adevăratul vinovat.

Adrian Pop a spus că nu a mai suportat minciuna și s-a dus să se predea. Procurorii clujeni l-au audiat și fac cercetări. Citește AICI detalii despre caz.

Între timp, la Gherla este închis Florin Emanuel Bodrog, condamnat pentru acest caz la peste 19 ani de închisoare. Bodrog a pretind de-a lungul anilor că este nevinovat și chiar i-a dat în judecată pe fostul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Rus Herdea Ioan, şi pe procurorii care l-au trimis după gratii, pentru că i-au înscenat crima. El recunoaște numai tâlhăria.

Victima nu numea Eva Andreea Demeter și avea 21 de ani. În primăvara anului 2001, ea a fost atacată în scara blocului și împinsă în lift și bătută. Medicii legiști au spus că s-a înecat cu propriul sânge. Cercetările au indicat că vinovat este Florin Bodrog. El a recunoscut tâlhăria, dar nu și crima. 

În septembrie 2009 el a depus o plângere împotriva lui Rus-Herdea Ioan, fostul şef al Poliţiei Municipale Cluj-Napoca, a procurorului şi poliţistului (Gabriel Tofan şi Ştefan Hosu) care au instrumentat cazul, scrie Gazeta de Cluj.

”Condamnatul a formulat o plângere penală solicitând tragerea la răspundere penală a fostului procuror în cadrul Parchetului de pe lângă  Tribunalul Cluj, a fostului comisar şef de poliţie şi a fostului şef al Poliţiei Municipiului, pentru infacţiunile de arestare nelegală şi cercetare abuzivă, reţinerea sau sustragerea de înscrisuri şi fals intelectual, comise prin aceea că, în cursul urmăririi penale efectuată în dosarul penal nr. 143/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, fostul magistrat, împreună cu poliţiştii, ar fi exercitat acte de constrângere asupra inculpatului pentru a recunoaşte infracţiunea comisă şi ar fi întocmit în fals unele acte de urmărire penală, sustrăgând, totodată, din dosarul penal unele mijloace de probă care ar fi dovedit că inculpatul nu ar fi comis acte de violenţă asupra victimei tanatogeneratoare şi că decesul acesteia s-ar fi produs prin actele şi faptele agresive ale altor persoane, indicate de făptuitor în cursul urmăririi penale şi a judecăţii. Actele premergătoare efectuate în cauză demonstrează că urmărirea penală şi cercetarea judecătorească faţă de inculpaţi s-au efectuat de procuror şi instanţele de judecată cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură penală şi, în baza probelor legal administrate, pertinente, concludente şi utile, judecătorii instanţei de fond, de apel şi recurs au hotărât condamnarea penală a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, nereţinându-se participarea altor persoane în calitate de autor, complice sau instigator la săvârşirea faptei penale”, arată sentinţa curţii clujene care a respins procesul lui Bodrog.

Bodrog a solicitat ”administrarea de noi probe, prin care doreste să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci că doar a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane. A mai invocat că unele procedee probatorii, cum ar fi reconstituirea, nu s-au efectuat în condiţiile legii. Alte cereri în probaţiune, cum ar fi audierea surorii sale, care să confirme că au vorbit în seara respectivă la telefon, plănuind să meargă în clubul respectiv, sau listingul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă de telefonie Romtelecom, care de asemenea să ateste faptul că a vorbit la telefon cu sora sa, nu sunt concludente, deoarece nu înlătură, posibilitatea comiterii de către revizuient a faptelor pe care le contestă, în raport de propriile susţineri şi apărări. Condamnatul a solicitat efectuarea unui test ADN probă solicitată de altfel şi în faţa instanţei de apel cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei precum şi audierea unei martorei invocând de asemenea faptul că reconstituirea şi cercetarea la faţa locului s-au efectuat în lipsa unor martori asistenţi”, arată sentinţa Curţii de Apel Cluj, care a conchis că efectuarea acestor probe nu ar aduce elemente noi în cercetarea încheiată.

Florin a mai cerut să fie scos din penitenciar și pe motive medicale, dar cererea i-a fost respinsă pentru că poate fi tratat și în sistemul penitenciar. ”Raportul de expertiză realizat în cauză a concluzionat că petentul prezintă diagnosticul „O. B. bilateral. T. cervicală. Tulburare de personalitate model dissocial, fond microsechelar”. ”Afecţiunile de care suferă petentul pot fi tratate prin dispensarizare în reţeaua sanitară a Ministerului Justiţiei, prin internare în Spitalul Penitenciar, aşa încât comisia a  apreciat că nu se impune întreruperea executării pedepsei”, preciza sentinţa a Curţii de Apel Cluj.