Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj anunță că a emis abia acum, la aproape un an de la includerea proiectelor de investiții în PNRR, acordul de mediu pentru Centura Metropolitană. 

”Agenția pentru Protecția Mediului Cluj informează opinia publică că a   finalizat procedura de reglementare pentru proiectul „ETAPA I – DRUM TRANSREGIO  FELEAC  TR 35– CENTURA METROPOLITANĂ-  din cadrul proiectului general  DRUM  TRANSREGIO  FELEAC TR 35” pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca; comuna Florești: satele Florești și Luna de Sus; comuna Gilău: sat Gilău; comuna Baciu: satele Baciu, Suceagu și Popești; comuna Apahida: satele Apahida, Sânnicoară și Subcoastă; comuna Feleacu: sat Feleacu; comuna Căpușu Mare: sat Căpușu Mare, județul Cluj, titular: MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA/ COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE ȘI DRUMURI DIN ROM NIA – CNAIR și a emis Acordul de mediu nr. 5 din 28.06.2022.

Acordul de mediu prezintă proiectul propus, descrie impactul asupra mediului înconjurător și stabilește condițiile și măsurile care trebuiesc respectate, atât în perioada de construire a proiectului, precum și în faza de operare. Prin programul de monitorizare a factorilor de mediu se va urmări derularea proiectului și modul în care va fi influențată calitatea mediului înconjurător.  În perioada de emitere a acordului de mediu, APM Cluj, în colaborare cu beneficiarii proiectului, proiectanții, evaluatorii de mediu și cu consultarea publicului, au elaborat o variantă care să nu aibă impact negativ semnificativ asupra mediului. Procedurile de obținere a avizului și a acordului de mediu s-au derulat pe parcursul a aproximativ 2 ani, în conformitate cu legislația și standardele naționale și europene de mediu, și în acord cu nevoia de dezvoltare urbană a zonei metropolitane Cluj- Napoca. 

Drumul Transregio Feleac TR35 este important deoarece acesta va asigura atât tranzitul pe axa principală Vest- Est în municipiul Cluj-Napoca, conectând arii de interes urban și periurban (Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Apahida), cât și conexiunea cu autostrada A3 și Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj- Napoca. Prin realizarea acestui obiectiv vor fi decongestionate sectoare cu frecvente aglomerări actuale și va crește gradul de siguranță a traficului rutier, asigurându-se astfel o infrastructură sustenabilă, bazată pe conectivitate și accesibilitate regională, în contextul cererii de transport în creștere”, precizează cei de la Agenția de Mediu Cluj.

Practic, în 2021, când Uniunea Europeană a aprobat PNRR -ul pentru România, Centura Metropolitană nici nu avea actele în regulă, nefiind terminat studiul de fezabilitate, neavând acord de mediu, lucru care a ridicat semne de întrebare. 

Studiul de fezabilitate a fost întârziat, iar acum tot proiectul mai trebuie să fie aprobat de Guvern, după ce trece de Ministerul Transporturilor, deci încă 2 - 3 luni. 

Și dacă intra în PNRR, banii europeni ar fi trebuit să fie absorbiți până în decembrie 2026, iar centura Clujului nu are nici licitația pornită. În cel mai bun caz, după ce vor fi parcurși pașii prezentați mai sus, abia la finele anului viitor ar putea să fie făcută licitația și pornite lucrările, adică finalul anului 2023. Acest lucru ar presupune că un constructor ar finalizat în 3 ani un drum complex de 40 de kilometri, cât are centura, în condițiile în care la Cluj un pod de 30 de metri este construit în minim 5 ani. 

Primarul Emil Boc a dat vina pe USR PLUS pentru că Centura Metropolitană a Clujului nu are finanțare

Primarul Emil Boc l-a atacat în mod repetat pe fostul ministrul al Transporturilor, Cătălin Drulă, de la USR PLUS, pentru că nu a inclus în Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), și astfel a sabotat Clujul. 

Boc spune că fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, a scos Centura Metropolitană din PNRR, în 2021. 

”Sunt foarte supărat pe Drulă - USR pentru că a scos Centura Metropolitană din PNRR. Dacă nu o scotea, acum era ca și metroul într-o stare extrem de avansată. Adică suntem în licitație la metrou și puteam să fim și cu centura. Domnul Drulă ne-a lăsat fără șansa de a avea decongestionat traficul din Cluj, cu mulți ani mai devreme. Este bine să se știe că Bode și cu Boloș au pus Centura Metropolitană în PNRR, iar domnul Drulă a scos-o afară din PNRR”, a declarat Emil Boc.

Întrebat dacă nu era mai bine să scoată Metroul și să pună Centura Metropolitană a Clujului în PNRR, Emil Boc a spus că ”Metroul se califica absolut obligatoriu pentru că se încadrează pe dimensiunea verde, nepoluantă, și este obligatoriu să cheltuiești o anumită sumă dn PNRR pentru proiecte cu dimensiune nepoluantă. Am știut că UE va finanța cu prioritate metroul”.

”Ar fi fost bine să fie și Centura atât de avansată ca și Metroul. USR trebuie să știe asta când mai invocă anumite lucruri și ar trebui să se uite în propria ogradă. Sunt direct răspunzători politic pentru că stăm blocați în trafic și nu avem centură metropolitană. O spun cu maximă responsabilitate”, a atacat Emil Boc. 

Cătălin Drulă a explicat că Centura Metropolitană era, în 2021, ”un proiect extrem de întârziat”

Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, nu s-a lăsat acuzat în mode repetat și e replicat.

”Centura metropolitană Cluj: despre un proiect extrem de întârziat și o administrație incapabilă care caută țapi ispășitori

De 5 ani domnul Emil Boc a preluat în propria ogradă acest proiect și nu a reușit până azi să finalizeze nici măcar studiul de fezabilitate.

Faptele sunt foarte clare și nu mint:

- în 2017 primăria clujeană a preluat de la Compania de drumuri proiectul centurii metropolitane Cluj, asumându-și că va realiza cel puțin studiul de fezabilitate;

- în 2018 s-a semnat contractul pentru acest studiu de fezabilitate. Termen de realizare: 12 luni.

Au trecut 4 ani de la semnarea acelui contract și încă nu este aprobat studiul de fezabilitate. Nu există acord de mediu. Nu sunt făcute exproprieri. Și, evident, nu e lansată licitația de lucrări. 

Iar domnul Boc nu ne explică de ce proiectul este atât de intârziat, ci aruncă cu acuze spre vinovați imaginari.

În 2021, împreună cu echipa mea de la Ministerul Transporturilor, am discutat în mod repetat cu proiectanții centurii Cluj, i-am invitat la compania de drumuri pentru a bate în cuie soluțiile tehnice, iar specialiștii din CNAIR au mers la Cluj pentru a accelera aceste etape.

Mi-aș fi dorit din toată inima ca acest proiect major pentru Cluj în valoare de 800 de milioane de euro să fie mult mai avansat și să poată fi inclus pentru finanțare europeană prin PNRR. 

Însă cerințele Comisiei Europene au fost extrem de clare: proiectele trebuie finalizate cel târziu în 2026. Nu puteam să argumentez că un proiect pentru care doar studiile durează 4 ani va fi licitat și construit în următorii 4 ani.

Finalizarea PNRR a fost un proces extrem de complex, cu mii de ore de muncă cu un rezultat pe care mi l-am dorit 100% profesionist și nu populist. Iar Clujul pot spune că este printre cele mai bine finanțate zone din România prin PNRR: Autostrada A3 Transilvania Cluj Napoca - Zalău, modernizarea magistralei de cale ferate Cluj Napoca - Oradea, metroul M1 din Cluj sau lucrări de ridicare de restricții de viteză pe magistralele feroviare Cluj Napoca - Dej - Baia Mare/Beclean, Cluj Napoca - Teiuș.

Am găsit la vremea respectivă și soluția corectă de finanțare pentru centura Cluj: fonduri structurale “clasice”, Programul Operațional Transport 2022-2030. Domnul Boc știe asta pentru că i-am comunicat direct la vremea respectivă și mi-a dat dreptate că este soluția corectă. 

În schimb, de la o vreme s-a apucat să îmi menționeze numele obsesiv și să arunce cu vina imaginară spre PNRR. Domnule primar, mai bine apucați-vă de treabă, că proiectele de infrastructură se fac cu muncă și seriozitate, nu cu gargară și populism”, a transmis Drulă.

Concluzia este că centura nu are finanțare

Clujul s-a ales cu un metrou inclus în PNRR, cu o finanțare de 300 de milioane de euro, în condițiile în care ar avea nevoie de 2 miliarde de euro, pentru a face proiectul. Emil Boc s-a pregătit și a spus că va face în prima fază numai cu ”mini-metrou”, cu 9 stații, dar și aici e nevoie de 900 de milioane de euro, iar Clujul are 300 de milioane de euro disponibili. 

Centura Metropolitană nu are acum finanțare și se așteatpă aprobarea fondurilor europene clasice, pentru a fi găsiți bani. Drumul ar costa minim 800 de milioane de euro, adică o sumă enormă, greu de obținut fără ajutor de la București. Pe de altă parte, adevărul este că Guvernul este acum sub mari presiuni, pe fondul unei prefigurate crize financiare, astfel că viitorul centurii este sumbru, dar Emil Boc și Dan Tarcea nu vor recunoaște acest lucru niciodată, Centura fiind promisiunea lor electorală pentru 2024.