Cluj-Napoca se numără printre cele mai fericite orașe din Europa, potrivit Happy City Index 2024, un clasament realizat de Institutul pentru Calitatea Vieții. Însă, sociologul clujean Norbert Petrovici susține că topul este doar un instrument de PR realizat pentru profit.

Happy City Index 2024, conform căruia Cluj-Napoca este cel mai fericit oraș din România, a fost realizat de Institutul pentru Calitatea Vieții. Conform site-ului Happy City Index 2024, Institutul este „un proiect implementat de Happy City Hub Ltd.” – care este o companie cu sediul în Londra, care are ca obiect de activitatea publicarea de cărți, dezvoltarea de programe IT, consultanță și cercetare.

Cluj-Napoca este pe locul 195, devansând orașe precum Toronto, Malaga, Varșovia, Istanbul, Johannesburg sau Leeds. Braşovul ocupă poziţia 220.

„Acest top (în care Cluj-Napoca este considerat cel mai fericit oraș din România-nr) este un instrument de PR” – a explicat pentru „Adevărul” sociologul Norbert Petrovici, cadru didactic la UBB.

„Raportul nu este relevant pentru că nu am înțeles metodologia, care e foarte vagă și nu este posibilă reproducerea datelor. De obicei tipurile acestea de metodologii sunt făcute într-o logică de consultanță, astfel încât să poată oferi servicii de consultant firmelor sau diferiților actori, inclusiv primărilor. Acesta este motivul pentru care partea de metodologie este mai mult sau mai puțin secretă. „În plus, nu am găsit studiul niciunde în literatura de specialitate”.

În concluzie, „dacă nu are metodologie reproductibilă, este un instrument de PR”, a precizat Petrovici.

Sociologul a susținut că atunci când analizăm în ce măsură un studiu este sau nu relevant ar trebui să urmărim următoarele: sursa datelor (de exemplu, Cities and Happiness: a global ranking and analysis – a fost realizat pe baza sondajelor Gallup, una dintre cele mai importante agenții de sondare a opiniei publice din lume - /-) și metodologia reproductibilă (adică dacă un cercetător vrea să verifice rezultatul, ia datele și folosind metodologia dată, ar trebui să obțină același rezultate). În cazul nostru, nu avem nici sursa datelor și nici metodologia reproductibilă.