Un sondaj de opinie realizat în rândul elevilor claselor a VIII-a din județul Cluj arată că 77% dintre aceștia vor să continue cursurile liceale. În studiu au fost chestionați 85% din totalul elevilor de clasa a VIII-a din judeţul.

Chestionarele au fost aplicate de către profesorii diriginți și consilierii şcolari din cadrul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, din judeţul Cluj, unui eșantion de  3.925 de elevi (2.957 elevi din mediul urban, reprezentând 88% din totalul elevilor de clasa a VIII-a/ mediul urban şi 968 elevi din mediul rural,  reprezentând 77% din totalul elevilor de clasa a VIII-a/ mediul rural).

În urma centralizării rezultatelor obținute prin aplicarea chestionarului, 77% dintre elevi (3.011 elevi) optează pentru a-și continua studiile liceale, 11% (425 elevi) raportează ca primă opțiune şcoala profesională, 5% (201 elevi) sunt încă nehotărâţi, iar  7% (270 elevi) sunt parţial nehotărâţi (ştiu profilul, dar nu și şcoala sau invers,  știu şcoala, dar nu și profilul, respective specializarea). Sub 1% (18 elevi) dintre cei chestionați optează pentru unităţi şcolare din alte judeţe (altele decât unitățile vocaționale, profil militar).

În ceea ce privește opțiunile pentru liceu, s-a procedat la analiza distribuţiei opţiunilor pentru cele trei filiere: teoretică, tehnologică şi vocaţională,  concluzia fiind că majoritatea elevilor care au optat pentru un liceu doresc să urmeze filiera teoretică 69% ( 2.085 elevi), 18% (526 elevi) aleg filiera vocaţională şi 13% (400 de elevi) optează pentru filiera tehnologică. 

În cadrul filierei teoretice 61% dintre elevi optează pentru profilul real (1274 elevi), în timp ce 39% (811 elevi) aleg  profilul uman. În cadrul filierei teoretice, 33% dintre opţiunile exprimate se îndreaptă spre specializările matematică-informatică (698 elevi), 28% înspre specializarea ştiinţe ale naturii (576 elevi), urmate de specializările filologie, cuantificând 20% (420 elevi) şi ştiinţe sociale cu 19% (391 elevi).

În ceea ce privește filiera tehnologică, 52% dintre opţiuni  sunt distribuite către profilul Servicii şi 44% către profilul Tehnic; o mică parte dintre opţiunile exprimate se îndreaptă către profilul Resurse (4%).

În cadrul profilului Tehnic cei mai mulţi elevi aleg specializarea Mecanică (47%), urmată de specializarea Electronică-automatizări (20%) şi Electromecanică (13%). În cadrul profilului Servicii, cei mai mulţi aleg specializarea Economie (54%), urmată de specializarea Turism și alimentație (39%) şi Comerț (7%). În cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului, 53% dintre respondenți aleg specializarea Agricultură, iar 47% aleg specializarea Protecția mediului.

În cadrul filierei vocaţionale cei mai mulţi elevi, reprezentând  34% dintre opțiunile exprimate, aleg profilul artistic (182 elevi), 28% optează pentru profilul sportiv (146 elevi), 17% (88 elevi) se îndreaptă către profilul pedagogic, 11% aleg profilul militar şi 10% profilul teologic.

Dintre elevii care au optat pentru învăţământul profesional, 25% au ales meseria de mecanic auto, 13% bucătar, 9% frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist, 8% ospătar, 7% tinichigiu auto şi 5% zugrav-vopsitor. Restul meseriilor sunt alese de mai puţin de 5% din totalul opţiunilor elevilor exprimate pentru şcoala profesională.

Comparativ cu anul școlar 2020-2021, se observă creşterea numărului de elevi nehotărâţi, una dintre posibilele explicaţii putând fi rezultatele mai bune obţinute de către elevi la examenul de Evaluare Naţională 2020, fapt care îi determină pe unii dintre elevi şi părinţi să decidă opțiunile după susținerea examenului de Evaluarea Naţională 2021, pentru a putea cuantifica mult mai bine șansele. 

Similar anilor şcolari precedenţi, orientarea școlară și profesională a elevilor din mediul rural înspre învăţământul profesional este semnificativ mai mare, decât a elevilor din mediul urban (24% din mediul rural şi doar 7% din mediul urban). Această abordare există şi în cazul orientării spre filiera tehnologică, aleasă de către 30% dintre elevii din mediul rural (care vor urma un liceu) şi doar de 9% dintre elevii din mediul urban. Explicaţia ar putea fi data de faptul că mai mulţi elevi din mediul rural doresc să aibă o calificare la finalizarea studiilor, în scopul unei inserții imediate pe piața muncii.