Locuitorii din comuna Cojocna, județul Cluj, sunt revoltați după ce au descoperit că drumurile din localitate urmează să fie „pietruite” nu numai cu materiale provenite din construcții, ci și cu deșeuri menajere.

Oamenii susțin că în loc de piatră și nisip, drumurile urmează să fie reparate cu bucăți mari de cărămidă, faianță, gresie, obiecte sanitare pentru baie și bucătărie, dar și sticlă, ambalaje, măști medicale și alte gunoaie care nu ar trebui să fie folosite în astfel de lucrări. 

O clujeancă a relatat pentru Știri de Cluj că, în data de 10 ianuarie 2025, reprezentanții Primăriei Cojocna au depozitat lângă terenul său din satul Boju un morman de deșeuri din construcții amestecat cu deșeuri menajere. 

Inițial, autoritățile locale au plasat „muntele” de deșeuri chiar pe căile de acces spre proprietatea femeii, însă situația a fost remediată, după ce aceasta le-a cerut să mute mormanul. 

„În 10 ianuarie autorităţile locale au depozitat fix în faţa terenului nostru deşeuri din construcții pline de gunoaie, cu scopul de a le împrăştia pe drumurile înnoroiate ale satului. Inițial au pus o grămadă chiar pe calea de acces, dar le-am zis că noi avem nevoie de acces și au mutat-o.

În localitățile respective străzile sunt înnoroiate la final de iarnă. Primăria a hotărât să arunce pe străzile satului deșeuri din construcții, ceea ce, teoretic, nu ar trebui să fie o problemă, dacă ele ar fi, oarecum, conforme. 

Aici mă refer la faptul că în acele deșeuri e plin de gunoaie, adică sunt măști sanitare, ambalaje de la diverse produse, sunt saci de rafie, materiale de geotextil.”, a relatat clujeanca pentru Știri de Cluj. 

Pe lângă problemele de mediu pe care le ridică această situație, clujeanca a tras un semnal de alarmă și în legătură cu riscul crescut de accidentare, având în vedere că bucățile mari de faianță și sticlă vor fi aruncate pe drum. 

„În același timp, materialele nu sunt corect sparte. În sensul în care sunt bucăți foarte mari de material, de gresie, de faianță, de sticlă, care pot să fie periculoase atât pentru mașini, cât și pentru oameni.

Dacă un copil iese cu bicicleta și cade acolo în sticla aceea, se poate tăia și accidenta grav. Aceste deșeuri trebuie să fie sparte și să fie sigure. Ei au luat grămada de pe calea noastră de acces, dar eu nu am curajul să intru cu mașina, vă spun sincer.

În primăvară va trebui să mă duc cu o greblă, să curăț absolut tot și abia apoi să intru cu mașina, pentru că am șanse să-mi tai cauciucurile.”, susține femeia. 

Clujeanca a relatat că viceprimarul comunei, Iacob Câmpean, i-a comunicat că a fost luată această măsură pentru că Primăria Cojocna nu dispune de suficiente fonduri pentru a achiziționa piatră.

De asemenea, aceasta a făcut plângeri în care a reclamat situația către Consiliul Județean Cluj, Garda de Mediu Cluj și Direcția de Sănătate Publică Cluj.  

„Am vorbit cu viceprimarul, ne-a spus că doar atâția bani au fost și că în fața terenului nostru e spaţiu public și autoritățile fac acolo ce vor. Am trimis un mesaj doamnei primar, a văzut mesajul, dar nu mi-a răspuns.

Am făcut plângeri la Consiliul Judeţean Cluj, Direcția de Sănătate Publică și Garda de Mediu. Mi se pare absurdă toată situația. Mai ales că noi anul trecut am igienizat toată zona, am plantat iarbă pe care am îngrijit-o, am tuns-o, ca să ne arunce acum gunoaie.

Anul acesta urma să plantăm copaci, să facem o băncuță, cumva să cosmetizăm zona.”, a transmis clujeanca pentru Știri de Cluj.  

Știri de Cluj i-a solicitat un punct de vedere Ancăi Marcu, primarul comunei Cojocna, care a declarat că achiziția deșeurilor din construcții s-a făcut cu respectarea avizelor și certificatelor necesare.

Anca Marcu a relatat că s-a luat decizia de a cumpăra moloz din construcții strict din motive economice, având în vedere că o tonă de piatră costă peste 100 de lei, iar comuna Cojocna are un singur drum asfaltat, iar aceste materiale vor fi folosite pentru fundațiile drumurilor, dar și pentru amenajarea unor drumuri agricole din zone izolate.   

„Acele deșeuri concasate din construcții sunt cumpărate cu absolut toate avizele și certificatele care trebuie. Ele sunt achiziționate pentru că avem nevoie să facem o fundație la unele drumuri și, pe de altă parte, avem drumuri agricole pe care noi trebuie să le amenajăm.

Pe acelea, sigur, vă dați seama că nu ne permitem să punem piatră achiziționată, trebuie să punem ceva mai ieftin. Au făcut o mare răscoală pe tema aceasta, dar nu este cazul.

Administrația locală a pus pe niște drumuri agricole în Boju și o să mai punem, acolo unde fermierii ies în câmp la stâne sau unde sunt case izolate. În principiu, acest tip de material se pune ca și fundație la drum, apoi, dacă e vorba de drumuri comunale, se așterne peste piatra de CFR, piatra de ciur.

Am achiziționat 2000 de tone și am mai cerut încă 5000 de tone, ca imediat după ce trece iarna să putem să facem un șanț și să ne ocupăm de drum. În plus, am mai luat 1000 de tone de piatră măruntă de împănat pe deasupra. Și acele materiale sunt depozitate tot în satele comunei.”, a declarat primarul comunei Cojocna, Anca Marcu, pentru Știri de Cluj. 

Primarul comunei Cojocna susține că nu poate fi vorba ca cineva să se accidenteze sau să-și spargă cauciucurile când trece peste un drum reparat cu deșeuri din construcții. În plus, a relatat că persoanele care trec pe acolo și-au dat acordul ca drumurile să fie reparate în acest mod. 

De asemenea, Anca Marcu a relatat că reziduurile și bucățile mari de moloz vor fi împinse cu buldozerul pe marginea drumurilor.

„Nu există riscul ca cineva să se accidenteze sau să-și spargă cauciucurile în aceste materiale. În plus, tot ce s-a pus pe drumurile agricole, s-a pus numai cu acordul celor care trec pe acolo.

Pe drumurile agricole, vă dați seama, nu putem achiziționa piatră la peste 100 de lei tona. Sunt drumuri agricole pe care circulă tractoare, în afara comunei, dar și acelea trebuie făcute pentru că sunt locuințe izolate și trebuie să creăm un acces spre ele. 

Comuna noastră e a doua ca suprafață din județ și o singură stradă comunală asfaltată. Trebuie să facem drumurile, iar materialele acestea se folosesc pe drumurile agricole pentru că, altfel, la cât de multe drumuri avem de făcut, n-am pune nimic pe ele, așa că am găsit această variantă pentru drumurile exterioare din sat. 

Sigur, mai există acolo reziduuri, dar de obicei noi trecem cu buldozerul și le împingem toate pe margine. Aceste grămezi sunt depozitate la marginea unui drum și vor fi preluate de unul dintre fermieri ca să și le pună pe drum. 

Nu am găsit textile niciodată în aceste materiale. E moloz din construcții concasat.”, a conchis Anca Marcu.