Cluj: Insula pe care nu vrei să fii în această vară - insula de căldură urbană
.gif)
Orașele românești, la fel ca majoritatea zonelor urbane din întreaga lume, resimt creșterea temperaturilor mai tare decât zonele rurale, scrie dr. Lorena Axinte, expertă în planificarea urbană și regională, pe InfoClima.ro.
Cluj-Napoca, insula de căldură urbană unde nu vrei să te afli vara
Această diferență de temperatură observată între zonele urbane și cele rurale poartă denumirea de insulă de căldură urbană. Fenomenul are multiple efecte negative asupra sănătății și a economiei, însă există diverse strategii de mitigare. Multe dintre soluțiile găsite sunt ieftine și nu necesită tehnologii avansate, însă alegerea celor mai bune opțiuni presupune înțelegerea avansată a condițiilor specifice orașului.
Cât de relevant e conceptul de insulă de căldură urbană pentru România în anii următori?
România ar trece prin 2 până al 6 valuri de căldură extreme în următorii 30 de ani, iar insula de căldură urbană din orașele românești va depăși 2 grade Celsius în timpul verii. Deși intensitatea și numărul acestor valuri de căldură depind de regiune și de configurația specifică orașului, este clar că insulele de căldură urbane și valurile de căldură vor fi o problemă serioasă pentru populația orașelor din România în următorii ani.
Unde s-au înregistrat diferențe de căldură între zonele rurale și urbane?
Datele pentru insulele de căldură din 2017 indică o diferență de temperatură între zonele urbane și cele rurale în Brașov, București și Cluj-Napoca. Această diferență a fost mult mai mare pe timp de noapte, când temperatura medie în cele 3 orașe a fost cu până la 5 grade Celsius mai mare decât în localitățile rurale din apropiere.
Geografia insulei de căldură urbană (ICU) este una dinamică, strâns legată de dezvoltarea orașului. O analiză a ICU din București arată că schimbările de utilizare a terenurile (scăderea terenurilor cultivate și a suprafețelor împădurite, precum și creșterea suprafețelor construite) din perioada 1984-2016 au dus, de asemenea, la o extindere a ICU a orașului.
Herbel et. al. au studiat impactul a trei valuri de căldură asupra ICU din Cluj-Napoca în 2015. Utilizând date prin satelit, cercetătorii au reușit să delimiteze diferite puncte fierbinți din oraș. DUpă cum era de așteptat, cele mai afectate locuri au inclus o zonă industrială situată în partea de nord-est a orașului, centru vechi al orașului medieval și centrul comercial Vivo. În aceste locuri, temperatura a ajuns până la 55,7 grade Celsius. Cele mai scăzute temperaturi s-au înregistrat la Lacul de Acumulare de la Florești (23,4 grade Celsius) și râul Someș, precum și în regiunile de pădure. Deoarece ICU au impact asupra sănătății și bunăstării, duce și la pierderi de productivitate, afectând economia.
2 Comentarii
No bun, asta să fie lecție de minte arhitecților care au propus toate proiectele de refacere a centrului din Cluj, cu piatră goală. Vezi ce e pe Eroilor și piața unirii. Pomii care fac un pic de umbră nu o să rezolve faptul că peste tot pe jos ai piatră, nu e deloc un pic de spațiu verde cu iarbă/pământ, ca să se evite supraîncălzirea.
@Bibi: nu arhitectii is de vina ci prostii din primarie care au acceptat si poate au solicitat acele pitre....adica gasca piticului...