În ultimii ani Someşul clujenilor a devenit o uriaşă groapă de gunoi! Cât de mare e dezastrul ecologic se văzuse abia când nivelul apei a scăzut, în iunie 2022. În viitor, Someşul ar trebui să devină o oază de verdeaţă, în care clujenii vor putea chiar să se îmbăieze. Acum însă, situația e alta. Clujenii își amintesc cu nostalgie de vremurile când locuitorii municipiului puteau chiar să bea direct din el, apele României însă nu sunt la fel de curate ca cele din Elveția.

Activiștii civici mai au o singură speranță, cetățenii să iasă cu sutele pentru a aduna tonele de deșeuri aruncate în râu.

„Ape curate în România ca în Elveția? Putem visa?

Una din distracțiile noastre vara asta și toamna asta caldă, la plaja Grigorescu, e să intrăm în apă cu pruncii și să testăm curentul până pe malul opus. Să căutăm apoi apa mai mică și să jucăm 'mâță în reluare' prin Someș. Să aruncăm pietre prin apă, să facem broscuțe. 

Din când în când număr nu doar câte broscuțe fac, ci și câte gunoaie văd. Mă îngrozesc, e plin. Bravez în imaginatia mea că ne adunam cetățenește cu sutele la inaugurarea amenajărilor prin Cluj, rezidenți și autorități, și le adunăm când nu se uzinează Someșul, e cald și se poate intra în sandale și cizme la o curățenie generală.

De altfel, colegii Marius Țetcu și Simona Păcurar, de la Asociația Ruralis, din Rețeaua pentru Natură Urbană, pe care am oficializat-o saptamana asta la nivel național, s-au gândit la o curățenie generală la Bistrița sub titulatura de Kilometru Albastru. Au făcut 8 ore de curățenie în albie și maluri pe 10 metri lungime, 15 metri lățime. La 1200 de km, adică pe lungimea principalelor râuri și pâraie din Bistrița, au calculat 147 de ani de curățenie pentru ei doi, cu condiția să existe un moment zero de la care nu se mai aruncă. Sigur că dacă mulți rezidenți ar adopta km de râu, curățenia sisifică s-ar transforma în luni, chiar zile, în funcție de număr. 

S-ar putea un astfel de moment zero similar în toată țara? Nu doar de curățenie, ci de regândit ambalajele…

Sa fie așa de curat Somesul ca atunci când clujenii beau direct din el. Asta s-a întâmplat regulat nu doar acum câteva sute de ani, ci și, excepțional, în urmă cu câteva decenii când copii din generația mea beau apă din Someș, poate ca un fel de provocare. 

Apa de munte, înainte de creșterea comunelor în amonte, de agricultură industrială, era îndeajuns de curată ca să fie consumată direct, arată mărturii din trecut, pentru că nu erau destule fântâni cu apă de calitate în oraș. Cei mai bogați se scoteau, beau vin în loc de apă, dar majoritatea populatiei bea apă îmbuteliată din amonte de Cluj, din zona Floreștiului.

Apa acea este ea oare posibilă acum nu atât pentru băut, că acum avem sisteme moderne, cât mai ales pentru îmbăiere, cum fac elvețienii cu apele lor reci de munte, fie lacuri, fie râuri? Asta vreau”, a transmis activistul clujean Adrian Dohotaru, pentru „Clujul civic”.

Foto: Berciu Samuil