Clujenii au trimis cu ajutorul Serviciului de Ajutor Maltez 100 de bocanci în Ucraina, în regiunea Transcarpatia.

”Peste 100 de perechi de bocanci pentru cei care luptă în regiunea Transcarpatia au fost aduși de către Jurnal de Bine-Voluntar (n.red. grup de voluntari care duc ajutoare la granița de la Sighet, coagulat pe Facebook) și Asociația IULIA BODEA. Încălțările vor ajunge la Mukacheve cu sprijinul Serviciul de Ajutor Maltez”, anunță cei de la Jurnal de Bine-Voluntar.

Asociația IULIA BODEA a precizat că vineri a plecat ”un nou transport către Satu-Mare și Vama Sighet. Toate produsele cumparate vor ajunge direct în Ucraina, cu ajutorul lui Rocsana Contraș”.

În Transcarpatia locuiesc și cetățeni români

Teritoriul Transcarpatiei actuale a făcut parte, până în 1918, din regatul Ungariei, care organizase în regiune comitatele Maramureș, Ugocea, Bereg și Ung.

În toamna lui 1944, trupe sovietice au pătruns pe teritoriu. Autoritățile cehoslovace au revenit din exil la Hust pentru a reorganiza administrația. Sovieticii au organizat o administrație paralelă cu sediul la Muncaci. După luni de negocieri, delegația cehoslovacă a fost obligată să părăsească provincia în februarie 1945 și, după ce a orchestrat o lovitură de stat la Praga, Uniunea Sovietică a anexat Transcarpatia și a alipit-o la RSS Ucraineană.

În 1991, după destrămarea URSS, regiunea a revenit Ucrainei, care a organizat-o sub forma actuală în raioane cu reședința la Ujhorod.

Prelatul ortodox Dmîtro Sîdor, afiliat patriarhiei Moscovei, a organizat în 2008 un „Congres al Rutenilor Subcarpatici”, care cerea autonomie. Sîdor a fost acuzat de autorități de subminarea integrității teritoriale a Ucrainei .

Carpato-Ucraina independentă ocupată de Ungaria în 1939, cu delimitarea teritoriului acordat Ungariei prin arbitrajul de la Viena

Componența lingvistică a regiunii Transcarpatia: Ucraineană (81%), Maghiară (12,65%), Rusă (2,9%), Română (2,6%), Alte limbi (0,67%).

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației regiunii Transcarpatia era vorbitoare de ucraineană (81%), existând în minoritate și vorbitori de maghiară (12,65%), rusă (2,9%) și română (2,6%).

Regiunea are o suprafață de 12.800 km² și numără 1.252.300 de locuitori.

Maghiarii trăiesc mai ales în zonele sud-vestice, aproape de frontiera cu Ungaria, dar și de cele cu România și Slovacia. Rușii trăiesc mai ales în marile orașe. Românii locuiesc mai ales în partea de sud-est, cunoscută și ca Maramureșul de Nord (raioanele Rahău și Teceu), în acestă regiune fiind mult mai numeroși cu secole în urmă, ceea ce se vede și din numărul mare de toponime și oronime românești.

Senatorul Adrian Oros cere simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei pentru românii din Maramureșul de dincolo de Tisa, din Ucraina

Senatorul Adrian Oros cere simplificarea procedurilor de acordare a a cetățeniei română pentru românii din Maramureșul de dincolo de Tisa, din Ucraina.

”Am depus un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii 21/1991, privind cetățenia română.

Acest proiect vine să repare o discriminare nejustificată între cetățenii români și urmașii acestora, care au fost deposedați de cetățenia română și care trăiesc în teritorii care au aparținut regatului României. În timp ce românii din Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța au putut beneficia de o procedură simplificată de redobândire a cetățeniei, românii din Maramureșul Istoric nu au avut acest drept. Parlamentul României este chemat să elimine această discriminare. Nu este vorba aici despre revizionism istoric, ci de dreptate istorică, deoarece românii din Maramureșul de dincolo de Tisa au devenit cetățeni români după un act plebiscitar mai exact prin Hotărârea Marii adunări naționale de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia”, a declarat senatorul clujean Adrian Oros.