Cluj-Napoca are cea mai mare densitate de cafenele și restaurante din țară și este perceput ca o capitală a culturii și un oraș vibrant, cu multe oportunități economice. Cu toate acestea, sociologii spun că de această creștere spectaculoasă nu se poate bucura toată lumea. Deși evoluția „industriei” cafenelelor în Cluj-Napoca este legată de apariția unei noi clase de mijloc formată din profesioniști și manageri, „Clujul a deveni un oraș dur, violent, care-i exclude pe cei care nu au resurse mari mai ales din zona centrală, dar și din celelalte zone”.

„Cluj-Napoca a înregistrat cea mai mare creștere din țară (66%) a numărului de cafenele, restaurante și baruri și are cea mai mare densitate - 1,32‰ - în raport cu populaţia comparativ cu media de 0,45 ‰ în România”, arată sociologii Norbert Petrovici și Vlad Bejinaru, într-un articol în care analizează modul în care cultura cafenelelor a modificat modul în care arată orașul. Articolul a fost publicat, la finalul anului trecut, în revista „Urban Reasearch & Practice” editată de celebra editură Routledge.

Consumul clasei de mijloc în curs de dezvoltare, inclusiv consumul de cafea de specialitate, a fost analizat sub termenul umbrelă de „gentrificare a comerțului cu amănuntul”, adică mutarea spre periferia orașului a barurilor ieftine și a afacerilor cu plus valoare mic și înlocuirea acestora cu cafenele și restaurante de lux sau cu magazine ce comercializează produse scumpe.

În ciuda faptului că orașul începe să arate, mai ales în zona centrală, „ca afară”, aceste evoluții vin cu probleme importante.

„Clujul a deveni un oraș dur, violent, care-i exclude pe cei care nu au resurse mari mai ales din zona centrală, dar și din celelalte zone. Acest lucru nu se vede, pentru că suntem tot mai obișnuiți cu un Cluj care pare a fi un oraș cultural sau un oraș al tineretului sau un oraș al festivalurilor, dar adesea asta se întâmplă. Asta am încercat să arăt în acest text. Am folosit partea de cafenele ca un fel de turnesol cu ajutorul căruia să arătăm că sunt niște procese sociale mai largi”, spune sociologul clujean Norbert Petrovici.

Aceste cafenele de lux, deși conform studiului realizat de Petrovici, sunt preferate de către marea parte a clujenilor, sunt frecventate doar de o mică parte a acestora, deoarece centrul orașului a ajuns să fie folosit ca spațiu de consum de către cei cu resurse mari, scrie Adevărul.