Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021 arată că municipiul Cluj-Napoca e departe de milionul de locuitori. Ba mai mult a pierdut populație, satulă de promisiuni. Oamenii s-au mutat în mediul rural, în timp ce totul în oraș s-a scumpit. 

Prima dată fostul candidat la Primăria Cluj-Napoca, Octavian Buzoianu, a vorbit despre Clujul milionului de oameni, iar apoi primarul Emil Boc a ”împrumutat” ideea, ca să justifice nevoie metroului și a altor investiții. 

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Cluj a ajuns la 679.141 persoane, în scădere cu 11.965 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011). Populația rezidentă de sex feminin (351.827 persoane) deține o pondere de 51,8%. Majoritatea populației rezidente trăiește în mediul urban (409.924 persoane, reprezentând 60,4%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Cluj se situează pe locul 4 în ierarhia judeţelor (după municipiul București, județele Iași și Prahova).

Fenomenul de îmbătrânirea populației rezidente a județului Cluj

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Cluj crescând la 42,2 ani față de 40,7 ani la RPL 2011. Față de vârsta medie pe țară de 42,4 ani, vârsta medie în județul nostru este mai mică cu 0,2 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Cluj se plasează pe locul 17.

În cadrul Regiunii de Nord-Vest din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de  41,6 ani. 

Față de RPL 2011 indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu 6,1 puncte procentuale.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevant și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 53,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, dar mai mare față de RPL2011 când a fost de 41,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca    dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul  București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Oamenii s-au mutat în mediul rural, iar tendința va continua

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Cluj, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna Florești, care a ajuns la o populație de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011), comuna Apahida, cu o populație rezidentă de 17.239 persoane (cu 6.554 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Baciu, cu o populație rezidentă de 13.922 persoane (cu 3.605 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică puțin dacă ne referim la creșteri în valori relative. Comunele Florești și Apahida ocupă primele două poziții înregistrând creșteri de 231,2%, respectiv de 161,3% față de 2011. Pe pozițiile 3 și 4 se situează comuna Chinteni, cu o creștere de 147,9% față de 2011, ajungând la o populație de 4.533 locuitori și comuna Feleacu cu o creștere de 145,1%, ajungând la o populație de 5.693 locuitori.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în 

decursul ultimului deceniu sunt comuna Ploscoș (540 locuitori, 76,9% față de populația din 2011) și comuna Cătina (1.567 locuitori, 78,6% față de populația din 2011).

Comunele cele mai mici din județ sunt Ploscoș cu numai 540 locuitori și Valea Ierii cu 871 locuitori (în scădere față de RPL2011, când s-au înregistrat 888 locuitori).

Cea mai mare comună din județ, dar și din țară este comuna Florești, care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte.

Orașul Huedin, singurul oraș din cadrul județului, a înregistrat o scădere cu 13,7% față de RPL2011 (de la 9.346 locuitori în 2011, la 8.069 locuitori în 2021, mai puțin cu 1.277  persoane). 

Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca, care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%). 

Remarcăm o mobilitate a populației județului din mediul urban către mediul rural. Astfel, dacă în 2011 aveam 66,3% din populație în mediul urban, acum procentul este de 60,4%, iar populația din mediul rural a crescut de la 33,7% în 2011 la 39,6% în 2021.