Spațiile verzi, unica soluție în lupta cu canicula

Insula de căldură urbană (urban heat island - UHI) este un rezultat direct al modului în care sunt construite și gestionate orașele mari. Una dintre cauzele principale cauze ale acestui fenomen este materialul utilizat în construcția clădirilor și drumurilor. Betonul, asfaltul și alte materiale artificiale absorb și rețin căldura solară mult mai tare decât vegetația naturală. În timpul zilei, aceste suprafețe se încălzesc considerabil, eliberând căldura pe parcursul nopții și menținând astfel temperaturi ridicate.

Lipsa vegetației contribuie semnificativ la acest fenomen. Parcurile și spațiile verzi din orașe sunt adesea limitate, iar arborii și plantele, care ar putea oferi umbră și ar ajuta la răcirea naturală a aerului prin evapotranspirație, sunt adesea înlocuite de clădiri și drumuri. De asemenea, activitățile cotidiene, cum ar fi traficul auto, industria și utilizarea aerului condiționat, emit căldură suplimentară în atmosferă.

Clujul se „topește” sub soare

În Cluj-Napoca, centrul Clujului este cu mult sub media europeană de metri pătrați de spațiu verde și dacă scoatem din calcul pădurea Hoia și Făget cu siguranță orașul în integralitate este deficitar la capitolul spațiu verde. “Uniunea europeană recomandă 26 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, iar noi avem în momentul de față 12. Oare chiar nu ne dă de gândit”,se întreba încă de acum un an arhitectul Vasile Mitrea, într-o dezbatere organizată de ONG-ul Societate organizată sustenabil (SOS) (Nota: Vasile Mitrea este proiectantul inițial al Parcului Est). 

Prin urmare centrul orașului și primul inel din proximatitatea sa trebuie să pună accent pe verde și nu pe betoane, exact așa cum solicită și societatea civilă.

De asemenea, o altă gură de oxigen uriașă pentru tot orașului o reprezintă viitorul culoar de mobilitate sustenabilă verde–albastru care va fi realizat de-a lungul râului Someșul Mic în localitățile Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida. Implementarea proiectului va extinde rețeaua de alei, de promenadă, pistele velo și spațiile verzi.

Și la ultima ședința a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U) a județului Cluj, arhitectul șef al județului, dl. Salanță a subliniat importanța proiectului și totodată necesitatea ca acesta să nu fie întrerupt de diferite alte obiective zonale: „Vreau să evităm să avem culoare întrerupte. Să pot merge pe bicicletă de la Gilău, de la baraj, până la Jucu”.

Și cei de la Strop de Aer explică fenomenul, prezent și în Cluj-Napoca. Aceste fenomen poartă numele de insulă de căldură urbană. 

Specialiștii spun că diferența de temperaturi poate ajunge până la 10°C. O insulă de căldură este o zonă urbană sau metropolitană care este semnificativ mai caldă decât împrejurările rurale ale aesteia din cauza activităților umane. 

Aceste insule de căldură apar din cauza lipsei de vegetație și a numeroaselor clădiri și pavaje care absorb și radiază mai multă căldură decât suprafețele naturale. Cauza principală a acestui efect este înlocuirea peisajelor naturale (precum copacii și vegetația) cu un mediu construit (precum betonul).

Copacii, vegetația, lacurile și râurile tind să răcească aerul prin umbrire, prin transpirația apei din frunzele plantelor și prin evaporare. Pe de altă parte, betonul și asfaltul absorb semnificativ mai multă căldură în timpul zilei decât suprafețele naturale, pe care o eliberează seara și în timpul nopții.

Cauzele principale ale efectului de insulă de căldură includ:

Efectele insulei de căldură în timpul zilelor caniculare pot fi devastatoare:

Creșterea consumului de energie pentru a răci locuințele și spațiile de muncă, utilizarea aerului condiționat crește, ducând la un consum crescut de energie electrică.

Impactul asupra sănătății: Temperaturile extrem de ridicate pot cauza probleme de sănătate, în special pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, copiii și cei cu afecțiuni preexistente. Stresul termic, deshidratarea și chiar decesele sunt riscuri reale.

Poluarea aerului: Temperaturile ridicate intensifică reacțiile chimice care duc la formarea ozonului la nivelul solului, un poluant periculos pentru sănătate.

Degradarea calității vieții: Confortul termic este redus, afectând productivitatea și bunăstarea generală a locuitorilor orașelor.

Este nevoie ca autoritățile publice, alături de mediul privat, ONG-uri și cetățeni să prioritizeze și să facă eforturi pentru creșterea suprafețelor cu vegetație la nivel urban, care reprezintă una dintre cele mai accesibile și eficiente soluții pentru diminuarea efectelor negative ale încălzirii urbane” arată Strop de Aer.