Festivalul Internațional de Carte Transilvania, aflat la cea de-a treia ediție, va avea lansări de carte, lecturi publice, dezbateri, conferințe, spectacole, și o serie de concerte.

Astfel, vor urca pe scena din Piața Unirii următorii artiști:

Marți, 6 octombrie

15.00: RRH – Retro Red Hats (standard jazz)

20.00: The Hourglass (symphonic / gothic metal)

Miercuri, 7 octombrie

20.00: Nicolae Pițiș și Maria Casandra Hauși (muzică tradițională)

Joi, 8 octombrie:

20.00: FUNKorporation (garage funk, jazzy soul, balkan pop)

Vineri, 9 octombrie

20.00: Partizan (rock alternativ)

Sâmbătă, 10 octombrie

14.00: Ansamblul Flauto Dolce (muzică veche din România, cu instrumente de epocă)

21.00: Țapinarii (folk alternativ)

Duminică, 11 octombrie

13.00: The Gang Band (rock and roll)

Formația RRH (Retro Red Hats) – Stil muzical: standard jazz. În această formulă, formația activează de puțin timp, dar pianistul Marius Munteanu și saxofonistul Gheorghe Pardău au o istorie mai îndelungată, activând în diverse formule de la duo şi până la formații de Big Band. 

The Hourglass este o trupă de symphonic/gothic/industrial metal, fondată de către Alma Vomastek (voce, clape, compoziție, versuri), Bogdan Mara (tobe) și Vlad Negrea (chitară) în Cluj-Napoca. Numele trupei reprezintă legătura dintre nou și vechi, clasic și modern (din punct de vedere muzical) și, totodată, exprimă o idee generală că tot ceea ce are un început, are și un sfârșit. Scopul acestei noi formații a fost crearea unui sub-gen din multitudinea de influențe. După câteva experimente în compoziție, s-a cristalizat un stil aparte, reprezentat printr-o secțiune ritmică puternică, tonuri simfonice (viori, orchestră, pian, orgă) și sintetice, toate alăturate unei voci de soprană dramatică. Un hibrid symphonic/industrial metal. Pe data de 31 decembrie 2011, The Hourglass au lansat independent primul material demo/EP, „Requiem”, care reprezintă un mix de armonii și stiluri. EP-ul a fost primit foarte bine de webzine-uri și posturi de radio atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii. Alături de noii veniți, Ioana Dîrvă (clape) și Mircea Petreuș (bass), totul era pregătit, în sfârșit, pentru viitoarele apariții scenice. Luna aprilie a anului 2012 marchează primul concert live al trupei în Cluj, ca opening act pentru Theatres des Vampires (Italia). În același an, după câteva concerte în România, The Hourglass au fost invitați pentru prima dată în Germania, evenimentul având un mare succes. Doi ani mai târziu, The Hourglass au lansat albumul de debut „Through Darkness and Light”, care conține 11 piese. CD-ul a primit recenzii pozitive și multe difuzări pe posturi independente/indie din străinătate. După câteva schimbări de componență, anul 2015 îi găsește pe cei din The Hourglass cu un line-up complet, gata pentru cât mai multe evenimente: Alma Vomastek (voce), Ioana Dîrvă (clape), Traian Toderean (bass), András Ádám (chitară) și Bogdan Mara (tobe).

Nicolae Pițiș – interpret de muzică tradiţională românească. În 1976, a cântat pe coloana sonoră a filmului românesc Pintea, regizat de Mircea Moldovan, avându-l ca protagonist pe Florin Piersic. Din 1999, a colaborat cu artiști ca Grigore Leşe, Ioan Pop şi Grupul Iza. Cu aceştia a cutreierat în lumea largă: Elveţia, Germania, Franţa, Polonia, Austria. „Mniculaie a lui Ion a lui Iacob din Fundătura din Lăpuşul Românesc din Iedera”. De mic copil a cântat la clăci, nunţi, „din gură”, „din frunză”, cu fluierul, trâmbiţa, clarineta. În 2012, Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial îl declară pe rapsodul popular „Tezaur Uman Viu”. Din 2007, horeşte în toată ţara, mai mult alături de Maria Casandra Hauşi. 

Maria Casandra Hauşi – interpretă de muzică tradiţională românească. S-a născut în Baia Mare, Maramureş. A prins de la bătrânii locurilor meşteşugul fără vârstă al Horilor în grumaz (horea lungă). Alături de Nicolae Pițiș, cel care a jucat rolul de mentor pentru ea, a realizat un concert inedit de muzică tradiţională, un spectacol plin de vigoare. Bazat pe improvizaţie și spontaneitate, concertul a fost prezentat pe scenele din întreaga țară. Ucenică a şcolii înalte de muzică din Cluj, la clasa de canto a îndrăgiților profesori Alexandru Fărcaș și Gheorghe Roșu. Laureată a Marelui Premiu și Trofeului „Maria Tănase”, a marcat și celebrat intrarea doinei în Patrimoniul Imaterial UNESCO prin lansarea albumului de muzică tradiţională intitulat generic Doina – Horea Lungă – Cântec arhaic românesc din Maramureş. Despre acest gen muzical, pe care l-a făcut cunoscut prin turnee în ţară și străinătate, mărturiseşte că este universul ei fără margini unde și-a găsit casa. Anul acesta, alături de muzicianul iranian Mehdi Aminian, inițiatorul proiectului Roots Revival, creează spectacolul Doina Revival, proiect ce-și dorește să promoveze acest gen muzical.

FUNKorporation – Stil muzical: garage funk, jazzy soul, balkan pop. Înființată în 2012, a susținut numeroase concerte în România, transformând orice eveniment într-un mega party. Rețeta: groove-uri funky, bass bine plasat, vocal excepțional, totul piperat cu suflători, mixat cu puțin jazz, ska, balkan, reggae plus atitudine pozitivă. Trupa are un sunet aparte, dar încearcă să combine mai multe stiluri muzicale, începând de la soul și funk, până la alternativ și chiar muzică electronică. Formația are și un DJSet (Fishman) și o versiune acustică. Membrii formaţiei: Horváth Hanna (voce), Székely Erika (voce), Halmen József (chitară), Szántó Lóránd (bass, vioară), Sándor László (clarinet, backing vocal), Tommy Túrós (trombon), Bajusz Gábor (tobe).

Partizan este un produs 100% românesc şi reprezintă suflul natural al străzii bucureştene. Partizanii se feresc de tot ce înseamnă satiră sau critică la adresa oamenilor obişnuiţi. Aduc situaţii din dimensiunea reală şi le transpun în una ştiinţifico-fantastică. Partizan creează un univers paralel în care ne regăsim cu toţii. Trupa evoluează azi într-o formulă pe cât de nouă, pe atât de veche, toţi fiind anterior membri Timpuri Noi. Actuala formulă îi include pe Artan – Adrian Pleşca (voce), Suedezu – Răzvan Moldovan (chitară), Andrei Bărbulescu (tobe) şi pe Adrian Bortun (bass). Cu o istorie impresionantă, Partizan se bucură de admiraţia publicului de mai bine de un deceniu, aşa cum ne-o dovedesc topurile radiourilor, cât şi concertele sold-out susţinute prin cluburile din întreaga ţară. Partizan a înregistrat până în prezent două albume, un disc single şi trei videoclipuri în formula Adrian Pleșca, Răzvan Moldovan, Valentin Neamțu (ex-Iris), Cristian Sandu (ex-Krypton), Vasile Malic şi Dan Mușetescu. Albumul Am cu ce este un album viu şi pestriţ, cu peştişori de aur care ajută scafandrii manelişti, cu fete-model, cu bani care rezolvă tot, cu duşmani care certifică statutul de şmecher al duşmănitului. Totul a fost îmbrăcat într-o muzică electronic-rock/post punk, de o agresivitate nemaiauzită până în 2002 în România. Piese precum „Fata mea”, „Păpuşea masculină” sau „Banii” sunt doar o parte din ceea ce am ascultat la Partizan. Unul dintre videoclipurile formației, ,,Dușmănia”, nu a fost niciodată televizat. „Fata mea” a fost unul din hiturile anului 2002 în România. Albumul s-a vândut în peste 70.000 de exemplare, fiind premiat de MTV la Barcelona. Discografie: Am cu ce (2002); Bucureşti (2003). Pentru cel de-al treilea album, ce se află încă în lucru, trupa a pregătit un întreg buchet de piese noi, dar şi piese reinterpretate şi reorchestrate într-o manieră actuală, reuşind astfel să se reinventeze şi să atragă noi fani. Single-ul „Manualul e manual”, primul extras de pe noul album, a fost extrem de bine primit de public şi de critica avizată din industria muzicală autohtonă, fiind catalogat ca o piesă muzicală de excepţie, ce impresionează prin orchestraţii, creativitate a sound-ului, tonuri şi interpretare artistică.

Ansamblul Flauto Dolce a luat naştere la Cluj-Napoca, în anul 2000, la iniţiativa lui Zoltan Majo, fiind alcătuit din trei instrumentişti şi o soprană, toţi având o bogată experienţă artistică. Numele ansamblului provine de la denumirea italiană de epocă a familiei de instrumente flaut drept. Repertoriul ansamblului este format din muzică veche şi tradiţională din Europa Occidentală, ansamblul căutând, în egală măsură, redescoperirea muzicii vechi, tradiţionale, din spaţiul românesc, precum şi interpretarea unor compoziţii contemporane, unele dintre acestea fiind prezentate în primă audiţie absolută. Ansamblul foloseşte drept resurse muzicale diferite culegeri şi manuscrise de epocă, integrând în stilul său influenţe orientale (turceşti, ebraice, ţigăneşti, armeneşti etc.) sau de altă natură, dar inspirându-se, în egală măsură, din folclorul autentic şi din muzica veche autohtonă, de curte sau orăşenească. Expresivitatea şi culoarea aparte, dulce şi veselă, a instrumentului flauto dolce, cât şi clavecinul (şi uneori orga) sunt puse în valoare prin compoziţii dedicate acestora şi prin aranjamente pline de imaginaţie. Soprana Mihaela Maxim contribuie din plin la transmiterea mesajului aparte pe care ansamblul Flauto Dolce îl propune publicului. Formaţia a evoluat cu succes în concerte şi festivaluri în multe orașe din România, precum şi în Austria, Spania, Italia, Israel, Elveţia, Germania, Slovenia, Serbia, Slovacia şi Ungaria. Colaborează permanent cu ICR Bucureşti, susţinând concerte în diferite centre culturale româneşti din Europa. A fost partenerul unui proiect internaţional între Italia, Slovenia şi România de promovare a muzicii baroce din cele trei ţări, integrat în programul „Cultura 2007-2013” al Uniunii Europene. A participat, în 2009, la proiectul UNESCO – Cultural Heritage: a Bridge towards a Shared Future. În 2014, ansamblul a fost invitatul special la The 5th International Early Music Seminar, Tel Aviv, unde a susţinut concerte şi workshop-uri pentru participanţi.

Țapinarii – Cosmin Covei și Adrian Tănase sunt trubadurii folk-ului românesc și sunt invitați în foarte multe festivaluri atunci când Vasile Șeicaru nu este disponibil. Au 9 materiale discografice și o dorință arzătoare: să cânte valsul miresei la o nuntă de pitzipoancă. Cosmin Covei – vocea gravă, absolvent al Facultății de Regie de film – și Adrian Tănase – vocea subțire, absolvent al Facultății de Jurnalism – au format trupa în 2001. Sunt singura trupă care are un turneu național Anti-Valentine's Day, turneu ce luptă împotriva dulcegăriilor ipocrite. Cu versuri sincere, trupa a fost invitată în cele mai importante festivaluri din România – Stufstock, Peninsula, B’Estfest, Folk You, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, TIFF – Cluj, Femei pe Mătăsari, Anonimul (Sf. Gheorghe), Plai (Timișoara), Padina Fest, Sighișoara Medievală, Route68 Summerfest, Bucharest Comedy Week, diverse festivaluri folk, festivaluri de carte și film. Au colaborat cu foarte mulți artiști neconvenționali cum ar fi Florin Piersic jr., Ada Milea, Alina Manole, Florin Chilian, Fără Zahăr, Daniel Iancu, Cosmin Vaman, Mihnea Blidariu (Luna Amară) etc. Cântecul de debut „Sunt fericit” a devenit unul dintre cele mai iubite cântece și este fredonat frecvent de către galeria echipei Steaua. Au semnat coloana sonoră a filmului Eminescu vs. Eminem – regia Florin Piersic jr. Se joacă și în online cu o rubrică numită Ştirile Ţapinarii – un sfat muzical oferit gratis divelor mondene nepreţuite.

The Gang Band, cu nume inițial Jazzy Sunrise, a fost înființată în iunie 2015 de Matei Crețiu-Codreanu (pian, saxofon), Iosua Dascăl (percuție), Andrei Mânzat (claviolă, pian), Alex Țârc (chitară bass) și Ştefănuț Andrei (chitară, voce) care, ulterior, va părăsi trupa. Genurile muzicale abordate sunt jazz, blues, swing, rock and roll, însă sunt recunoscuți și pentru diferite cover-uri de muzică ușoară. Au concertat în Da Camel Club, Insomnia Café, Old School Coffee House. Au colaborat cu Festivalurile Jazz in the Park și Colours of Cluj. Membrii trupei sunt elevi ai Liceului de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca.