Civicii clujeni nu vor să aștepte „verdictul” experților din Primărie pentru copacii de pe strada Universității și continuă demersurile pentru a-i arăta administrației locale cât de importanți sunt copacii Clujului. Specialiștii în ecologie, botanică și biodiversitate de la Institutul de Cercetări  Biologice (ICB) Cluj își exprimă îngrijorarea cu privire la demersurile Primăriei Cluj-Napoca de a îndepărta arborii maturi din centrul orașului în vederea modernizării zonei. 

Potrivit acestora, în orașe, arborii maturi reprezintă insule de biodiversitate, oferind un mediu de trai  pentru păsări, insecte și alte viețuitoare, contribuind de asemenea la calitatea aerului prin  producerea oxigenului.

„Prin vocea specialiștilor săi în ecologie, botanică și biodiversitate, Institutul de Cercetări  Biologice (ICB) Cluj își exprimă îngrijorarea cu privire la demersurile Primăriei Cluj-Napoca de  a îndepărta arborii maturi din centrul orașului în vederea modernizării zonei. 

În orașe, arborii maturi reprezintă insule de biodiversitate, oferind un mediu de trai  pentru păsări, insecte și alte viețuitoare, contribuind de asemenea la calitatea aerului prin  producerea oxigenului. În plus, în actuala criză climatică, fiecare arbore este neprețuit,  deoarece absoarbe cantități mari de dioxid de carbon (principalul gaz cu efect de seră) din  aer, depozitându-l pe termen lung în lemn. De asemenea, este important și faptul că acești  arbori maturi aparțin unor specii care și-au dovedit rezistența la condițiile urbane stresante și  au mai multe șanse de a rezista impactului climatic în următoarele decenii, comparativ cu cei  nou plantați. 

În plus, arborii maturi deservesc locuitorii și turiștii deoarece reprezintă „Infrastructura  Verde a Orașului”, care, ca orice „construcție”, a necesitat mulți ani pentru a ajunge la  dimensiunea si funcțiile actuale. Astfel, acești arbori oferă o oază de verdeață și o insulă a  naturii în mijlocul orașului. În același timp, absorb zgomotul, praful și o parte din poluanții din  trafic, oferă umbră și cresc umiditatea aerului în timpul verilor fierbinți. 

Prin înlocuirea arborilor maturi cu cei tineri, toate aceste beneficii se pierd imediat,  devenind limitate în următorii 10-20 ani. Aceștia ar trebui toaletați/tăiați (după caz) numai  dacă prezintă riscuri pentru siguranța cetățenilor și a clădirilor din jur. De aceea, considerăm  că astfel de decizii trebuie să fie bine analizate și luate în considerare și perspectivele de mediu  și sustenabilitate, pe lângă cele de dezvoltare urbană.  

O perspectivă asupra vegetației urbane și a unei „estetici ecologice” este deja frecvent  întâlnită în societatea occidentală. Pe această cale, amintim faptul că Municipiul Cluj-Napoca  s-a angajat să respecte Acordul “Green City” al Uniunii Europene, al cărui rol este acela de a  îmbunătăți calitatea vieții în mediul urban, prin accelerarea implementării unor politici de  mediu relevante în mai multe direcții, inclusiv din prisma biodiversității. În lipsa unor legi  concrete care să vizeze ecologia/peisagistica urbană, considerăm că orașul nostru, care în  multe rânduri a fost/este un exemplu de bune practici în România, trebuie să aibă în vedere  Strategia UE privind Biodiversitatea – 2030, sau inițiative precum Strategia EnRoute, care  oferă îndrumări cu privire la modul în care infrastructura verde urbană ar trebui gestionată în  vederea menținerii biodiversității și a funcției ecosistemelor.

În concluzie, solicităm cu respect menținerea arborilor maturi/sănătoși din centrul  Municipiului Cluj-Napoca, și găsirea unor soluții alternative la problema coborârii nivelului  asfaltului în zonă. Sugerăm, de exemplu, acoperirea cu sol a rădăcinilor rămase la suprafață,  urmată de plantarea de plante/flori decorative în acel sol. În egală măsură, susținem și  încurajăm inițiativa Primăriei de a planta arbori tineri în zone unde aceștia lipsesc”, se arată în adresarea către Primăria Cluj a experților de la Institutul de Cercetări Biologice Cluj.

O opinie similară are și peisagistul Nicolas Triboi, autorul studiului peisagistic din cadrul concursului 2018 Amenajare urbană Kogălniceanu, Cluj-Napoca - OAR.

„Îmi permit să argumentez poziția mea din punctul de vedere al unui peisagist care profesează în România și în Franța de 20 de ani și din punctul de vedere al autorului studiului peisagistic din cadrul concursului 2018 Amenajare urbană Kogălniceanu, Cluj-Napoca - OAR.

Proiectul de amenajare urbană Kogălniceanu este rezultatul unui demers exemplar de concurs de arhitectură. Acest concurs a fost organizat de profesioniști și a avut o documentație care să explice situația existentă. Aceste studii nu reprezintă « soluția de proiect », ci sunt mai multe recomandări, care sunt bune de luat în considerare de către participanții / proiectanții din cadrul concursului.

În acest studiu, am evidențiat situația arborilor printr-o analiză vizuală fitosanitară. Am venit cu recomandări despre toaletarea arborilor, despre protecția lor, despre sol, plantări.

Soluția câștigătoare a concursului a ținut cont de studiu ( 80/90%) și discuțiile de astăzi sunt legate de teii care nu erau nici extrem de valoroși, nici extrem de degradați din categoria «discutabil / de studiat». Acest studiu corespunde unor recomandări pentru proiectanți, nu este un proiect tehnic legat de soluția de amenajare. El lasă loc unor «discuții / dezbateri».

Mulți arbori «roșii» au fost înlocuiți, unii galbeni vor fi «transplantați». Câțiva «verzi» au dispărut. Despre cei portocalii există loc pentru dezbatere. 

Mă bucur să văd că azi, societatea civilă este prezentă și se implică în această dezbatere și cred că în mod evident, dacă societatea civilă exprimă dorința de a păstra arborii (care nu reprezintă un pericol pentru trecători), trebuie ascultată și reacționat corespunzător. Arborii, chiar dacă sunt afectați de șantier (scăderea nivelului solului, săpături, compactare…) merită să fie menținuți și urmăriți în timp.

Este sigur regretabil că aceste discuții nu au avut loc înainte, în ideea să fie protejați «arborii de păstrat», dar nu este târziu pentru a acționa în mod echilibrat și respectuos.

Vegetația urbană nu trebuie analizată ca un mobilier urban, ci ca un organism viu, capabil să se regenereze. Nimeni nu poate fi sigur că rezultatul va fi unul pozitiv, dar merită încercat, protejat. Proiectul ar trebui sa admită adaptări și modificări”, a transmis  peisagistul Nicolas Triboi, autorul studiului peisagistic din cadrul concursului 2018 Amenajare urbană Kogălniceanu, Cluj-Napoca - OAR.

Așadar, „verdictul” experților cu ani de experiență în domeniu este suficient de clar, administrația trebuie să aibă grijă de copacii Clujului ca să reziste condițiilor ostile de oraș, nu să se ocupe de replantarea lor. Rămâne de văzut dacă administrația Boc va ține cont de opinia oamenilor sau are nevoie de alte ore de dezbateri cu „experții” Primăriei.