Pata Rât - groapa de gunoi a Clujului. Aici copiii zburdă printre gunoaie cu zâmbetul larg şi asta pentru că sunt prea mici ca să înţeleagă viaţa drură în care sunt siliţi să trăiască. Nu ştiu cum e să ai o jucărie nouă, pentru că banii se duc pe medicamente şi poate o pâine pe zi.

Situaţia de acolo este una alarmantă. Încă de la depărtare se văd ciorile cum roiesc deasupra mormanelor de gunoaie. Cum ajungi în zonă, mirosul înţepător îţi taie respiraţia, dar ei nu mai simt asta. E ceva normal.

Oamenii, unii dintre ei sunt irascibili, nu vor să vadă presa în faţa ochilor: "Aţi venit iar să faceţi bani de pe noi? Să nu aveţi noroc", însă sunt şi oameni care cred că doar dacă vorbesc, problemele şi situaţia dezastruaosă poate ajunge înaintea autorităţilor, care "nu ne bagă în seamă deloc. Nu vin pe aici, li se face scârbă de tot ce văd. Să nu mai spunem că atunci când mergem şi noi să ne căutăm un loc de muncă este de ajuns să spunem că locuim în Pata Rât că în secunda doi ni s-a şi întos spatele. Şi atunci, ce şanse de viaţă le putem oferi noi acestor copii?", spune un bărbat, dezamăgit de orice promisiune.

Promisiunile există însă faptele nu.

"Pe zi ce trece este tot mai rău. Am 57 de ani şi nu am posibilitatea să-mi iau un medicament pentru că nu mă angajează nimeni. Au fost aici multe persoane care ne-au propus să ne angajeze undeva, ne-au dat nişte formulare ca să le completăm pentru nişte cursuri şi de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Noi avem speraţa ca cineva să vină aici, să se întâmple ceva, să se îmbunătăţească situaţia", a spus femeie cu un strop de speraţă în voce, Aurelia Ticu o localnică din zonă.

"Avem gânduri mult mai curate decât cred alţii. Condiţiile nu sunt deloc bune. Simt asta pe pielea mea. Eu am lucrat în Primărie, dar am rămas în şomaj şi de un an de zile nu mai am absolut nimic, nici putere", a mai adăugat femeia.

Pentru că cineva totuşi este interesat de situaţia de acolo, de sănătatea şi bolile prin care micuţii împreună cu părinţii lor trec, locuitorii au fost informaţi joi de importanţa unui medic de familie: "Sunt aici pentru a trage un semnal de alarmă instituţiilor care pot să prevină focarul de infecţie care există în aceste comunităţi. Majoritatea oamenilor se plâng de faptul că sunt muşcaţi de ţânţari, că au şoareci, că au şobolani, păduchi, igrasie şi aşa mai departe. Practic unii dintre ei nici măcar nu ştiu cum pot face să ajungă să aibă un medic de familie, iar acest lucru i-am învăţat noi azi. Acestea sunt nişte problele grave, pe care unele dintre autorităţi le trec cu vederea, nu iau nicio măsură concretă care să le fie de folos acestor oameni", a spus Florin Tata mediatorul sanitar rom.

Sunt oameni simpli, oameni ca oricare alţii. Îşi doresc să lucreze, dar peste tot uşile sunt închise pentru ei. Întrebat ce-şi doreşte de la autorităţi, un bărbat a spus "nu-mi doresc nimic, doar să ne primim casele înapoi. Au fost date de pe timpul lui Ceauşescu şi am muncit pentru ele. Primăria ne-a aruncat aici, direct în rampă. Noi suntem oameni fără onoare, fără nimic. Suntem apreciaţi cam la nivelul unui câine, care cred că e mai apreciat decât noi. Condiţiile în care tărim sunt foarte bune. Ne-o băgat într-o cameră câte două familii. Puteţi să vă închipuiţi într-o cameră, fără bucătărie, fără nimic...acolo să te speli, acolo să faci de mâncare şi să înveţe copiii", mai spune bărbatul.

Copiii merg la şcoală, iar când-cum merg şi la biserică unde, spun ei, "ne place la biserică. Ne dau dulciuri şi colorăm". Şi la şcoală le place micuţilor pentru că "avem prieteni acolo. Dar e aşa greu să ne facem temele. Ne dau mult de scris", spune o fetiţă, zâmbind.

Ei sunt copiii ce se joacă printre gunoaie, cu plasticuri aruncate de ”bogații” din oraş. Zâmbesc cu toate că nu au nici cel mai mic motiv. Dar ei nu ştiu cum e să fie bine.

Pentru desfăşurarea acestei activităţi CISPER N-V a cerut sprijinul autorităţilor locale, în principal, cel al Direcţiei de Sănătate Publică.

În acest sens, directorul instituţiei, dr. Dorina Duma, a desemnat un reprezentant legal în persoana doamnei doctor Gabriela Gânscă, care s-a deplasat împreună cu membrii CISPER în Pata Rât pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos şi va participa la discuţii cu membrii comunităţii.

Anca Baciu