Un clujean, membru al societății civile, a trimis o scrisoare deschisă adresată Primăriei Cluj-Napoca și Inspectratului Școlar Județean Cluj, prin care propune o soluție pentru dublarea spațiului de joacă din județ.

”Scrisoarea de mai jos arată cum poate fi dublată cantitatea de spații de joacă din Cluj prin deschiderea curților școlilor în timpul vacanțelor, după-amiezilor și sfârșiturilor de săptămână. Vă scriu în contextul în care văd interviuri ale antrenorilor români și ale comentatorilor sportivi care arată că este imposibil să menținem performanțele României la Olimpiade, în lipsa unei infrastructuri și participări sportive de masă. Deschiderea curților școlilor, este un prim pas, minimal și fără costuri majore, pentru a avea cât mai mulți amatori de sport în Cluj. Iar prin extinderea măsurii la nivelul tuturor localităților românești, vom avea acces general și gratuit pentru sute de mii de copii și adolescenți care vor să facă mișcare și care pot fi cooptați ulterior în sportul de performanță. 

Am abordat autoritățile locale și cu alte ocazii, iar răspunsurile au fost evazive de fiecare dată, din cauză că autoritățile se dovedesc incapabile să gestioneze deschiderea unor terenuri de joacă. Cererea mea e de a se transmite exact cetățenilor clujeni câte curți ale școlilor vor fi deschise accesului general și câte vor fi închise, dar și cum pot fi deschise curțile școlilor fără supravegherea poliției, ci doar cu monitorizarea venită din partea portarilor și, eventual, a părinților. Avem șansa ca noi, comunitatea locală, să ne reapropriem o parte din spațiul public, ca școlile să devină centre comunitare și ca elevii să se întoarcă în preajma școlilor cu mai multă plăcere decât înainte.

Un exemplu tipic pentru ce se întâmplă în Cluj: stau în Mănăștur și la o sută de metri de mine e o școală generală. Are un teren sintetic care e plin după-amiaza de amatori de fotbal care închiriază spațiul. Pe plasa care înconjoară terenul stau reclame la firme variate. Lângă terenul sintetic sunt încă un teren de fotbal care poate fi folosit și pentru handbal, dar și un teren de baschet aflat în pantă din cauza proiectării greșite, iar din asfaltul crăpat cresc buruieni. Lângă terenuri e un spațiu verde dens, dar care nu este folosit. De fapt, toată curtea este pustie, accesul fiind prohibit în afara programului școlar cu excepția locației închiriabile. 

Îmi imaginez că pe spațiul verde se amenajează, la inițiativa unor asociații de proprietari de lângă școală, niște locuri de joacă pentru copii mici. Îmi vin prietenii care au mici copii în vizită la sfârșit de săptămână și socializăm în voie în curtea școlii. Îi văd pe elevii din școală, încurajați de profesori, care vor face o petiție pentru asfaltarea optimă a terenurilor de baschet și handbal. Într-o duminică, echipa de fete a școlii joacă baschet într-o competiție denumită Noua Daciadă, la care participă școlile din oraș, așa cum se întâmplă în toate localitățile din țară, unde Daciada a fost reînviată. De pe margine adolescentele sunt încurajate de colegi și părinți. Pe terenul de handbal, câțiva puști din cartier trag la o poartă, nepăsându-le ce fac fetele pe terenul de baschet.

Din clasele primare până am absolvit liceul, jucam în vacanțe și weekenduri baschet și fotbal în curtea școlilor. Problema era că aproape de fiecare dată trebuia să ne rugăm de portari să ne lase pe teren pentru că teoretic nu aveam dreptul să intrăm în școală „nesupravegheați”. Aceeași problemă au și copiii și tinerii de azi care doresc să facă sport în timpul vacanțelor sau după orele de școală, însă nu au 100 de lei ca să închirieze o sală de sport sau nu sunt înscriși într-un club sportiv privat, iar în puținele parcuri din Cluj nu mai ajung pentru că sunt deja ocupate de alți adolescenți sau pentru că sunt prea îndepărtate. De aceea, m-am gândit, în vara anului 2008, pe când scriam la Cetățeanul Clujean, la o campanie de jurnalism civic care să conducă la deschiderea școlilor în timpul sfârșiturilor de săptămână, vacanțelor și după-amiezilor în urma unui acord între inspectoratul școlar și municipalitate. Conducerea inspectoratului județean era deschisă la propunere, însă doar dacă primăria s-ar obliga să trimită polițiști comunitari ca să îi supravegheze pe copii. Inspectoratul Şcolar a făcut chiar o solicitare către Primărie de deschidere a școlilor dacă sunt polițiști care să aibă sub control activitățile copiilor. Din calculele făcute alături de reprezentanți ai inspectoratului școlar, cantitatea de spațiu de joacă din oraș s-ar fi dublat cel puțin printr-o astfel de măsură. La primărie, mi s-a răspuns evaziv că se va lua în discuție propunerea. Totuși, eram destul de sceptic că s-ar găsi o soluţie fără presiuni serioase ale societății civile, pentru că e mai simplu să nu faci nimic. Mai bine stau copiii la calculator sau în faţa blocului, decât să facă mișcare. Aşa sunt supravegheaţi, nu? Puțin dezamăgit eram și de atitudinea Inspectoratului. Bineînțeles, e legitimă o gândire prudentă, însă excesul de măsuri protectoare conduce la o inhibare a libertăţilor personale. În cazul acesta, libertatea şi oportunitatea de a ne juca, de practica sport, pentru a ne construi un corp mai armonios, de a deveni subiecți care își cultivă tenace trupul și mintea într-un oraş asfixiat de obiecte. 

Ulterior demersurilor jurnalistice, am inițiat petiții în care semnalam lipsa de alternative pentru mișcare colectivă, iar în campania electorală din 2012, petiția care prezintă și problema curților închise, a fost semnată de 15 asociații și un sindicat. Prevedeam ca „soluțiile de acces și amenajări noi în curțile școlilor să fie găsite în urma consultărilor cu Inspectoratul Școlar Județean, direcțiunea școlilor, comitete de părinți și elevi”. 

În 2012, candidatul Uniunii Social-Liberale la primărie, Marius Nicoară, introduce la sesizările mele deschiderea terenurilor de joacă aparținând școlilor ca unul dintre principalele puncte la secțiunea de sport a programului său electoral. Fac presiuni printr-un amic jurnalist din TVR Cluj, Cristi Todea, să tatoneze subiectul, dar se intră în același cerc vicios de acum patru ani. 

Domnule Boc, ați declarat că ați obținut „promisiunea din partea altor școli de a-și deschide curțile și de a asigura un serviciu de pază copiilor”, însă inspectorul general, Valentin Cuibus, afirmă la televiziunea publică regională că „personal de pază nu există în vacanță”, lăsând de înțeles că nu vor putea fi deschise curțile pentru practicanții de mișcare. 

Domnule Cuibus, ați spus că „este imposibil ca aceste baze sportive să fie la liber”, deși credeți că ar fi important să fie disponibile pentru copiii care merg în respectivele școli. În contradicție cu cele spuse, ignorați faptul că pe terenurile de sport din afara școlilor și din școli poate oricum să intre oricine, însă doar dacă persoanele respective dispun de resurse materiale pentru a închiria terenurile.

Mii de oameni pot beneficia gratuit în Cluj de un spațiu vital de joacă și relaxare, iar propunerea de a deschide curțile se poate extinde pentru toate localitățile României, astfel încât să beneficiem în viitor de o națiune mai viguroasă”, se arată în scrisoarea Adi Dohotaru, fost reprezentant al Grupului pentru Acțiune Socială.