- Adela Golea, șeful UPU Cluj, condamnat la închisoare cu suspendare

- Procurorii susțin că a interzis prelevarea probelor biologice de la șoferii care nu erau implicați în accidente de circulație

- Procurorii susțin că Adela Golea s-a opus prelevării de probe biologice de la doi șoferi, care au scăpat deși au fost depistați beți la volan, în noaptea de 21/22.10.2016

- Adela Golea nu ar vrea să mai atace sentința

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a reacționat după articolul de presă publicat de Știri de Cluj, cu titlul ”Cel mai renumit medic de urgențe din Cluj, condamnat la închisoare cu suspendare”, preluat apoi de toată presa și a oferit unele explicații suplimentare.

”În scopul unei corecte informări a opiniei publice, menționăm faptul că trimiterea în judecată a medicului șef al Secției UPU - SMURD din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca nu s-a fundamentat pe faptul că aceasta ”a dat un ordin ... care se referă la faptul că medicii și asistentele medicale trebuiau să se ocupe cu prioritate de pacienți și nu de cazurile de șoferi cu alcoolemie în sânge, aduși de polițiști”, așa cum în mod incorect afirmă autorul articolului indicat. 

În acest sens, arătăm că în sarcina inculpatei s-a reţinut, prin actul de inculpare, că a emis un ordin prin care a dispus ca personalul din subordine să recolteze mostre biologice de sânge doar de la şoferii implicaţi în accidente de circulaţie, nu şi de la şoferii care nu erau implicaţi în accidente de circulaţie, în ciuda faptului că acest ordin era în vădită contradicţie cu prevederile legale, în cuprinsul cărora nu se face nicio diferenţiere între categoriile de şoferi de la care se recoltează mostre biologice de sânge (respectiv, dacă sunt sau nu sunt implicaţi în accidente de circulaţie). 

În fapt, ordinul emis de inculpată nu conţine nicio prevedere care să se refere la prioritizarea de către personalul UPU, a pacienţilor pe care trebuia să îi trateze, aşa cum se afirmă în articolele de presă indicate. 

Potrivit art. 190 alin. 8 din Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală “În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziţia organelor de constatare şi cu consimţământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituţie medicală, în condiţiile stabilite de legile speciale.” 

De asemenea, potrivit art. 3 din OMS nr. 1512/2013 „recoltarea mostrelor biologice (...) este asimilată urgenţelor medicale şi nu poate fi refuzată de către personalul medical” iar „refuzul nejustificat de a recolta mostre biologice sau nerespectarea procedurilor prevăzute în 

prezentul ordin atrage răspunderea personalului medical, conform legii, cu excepţia situaţiilor în care prin prelevare se pune în pericol iminent viaţa conducătorului auto devenit victimă.”. 

Cel mai renumit medic de urgențe din Cluj, condamnat la închisoare cu suspendare

Procurorii au dat și un exemplu, în care șoferi prinși băuți la volan au scăpat de urmărirea penală, pentru că medicul șef de la UPU Cluj, Adela Golea, a refuzat prelevarea de probe biologice de la conducătorii auto care nu au fost implicați în accidente rutiere. ”Prin actul de trimitere în judecată s-a reţinut că în noaptea de 21/22.10.2016, când poliţiştii s-au deplasat la UPU, asistenta căreia îi revenea sarcina de a recolta mostrele biologice le-a comunicat acestora că, deşi are disponibilitatea de a da curs cererii lor, nu va putea face acest lucru în lipsa aprobării venite din partea medicului şef de secţie, care interzisese, anterior, recoltarea de mostre de la şoferii care nu erau implicaţi în accidente de circulaţie. 

Probele administrate pe parcursul procesului penal au evidenţiat, fără dubiu, că asistenta medicală avea timpul necesar recoltării probelor biologice de sânge. 

Întrucât poliţiştii au insistat să fie recoltate mostrele biologice de sânge în cel mai scurt timp, asistenta în cauză a luat legătura cu medicul şef de tură care, la rândul său, a contactat-o pe inculpată, însă aceasta din urmă a menţinut dispoziţia care interzicea recoltarea mostrelor biologice de la şoferi care nu erau implicaţi în accidente de circulaţie. 

Ulterior, inculpata a discutat telefonic atât cu unul dintre poliţiştii care se aflau în incinta UPU, împreună cu un şofer căruia urmau să îi fie recoltate mostrele biologice de sânge, cât şi cu procurorul de serviciu, însă a refuzat să permită recoltarea mostrelor biologice şi după purtarea acestor discuţii. 

Atât poliţistul cât şi procurorul cu care inculpata a discutat telefonic în noaptea respectivă, i-au adus la cunoştinţă că, prin refuzul recoltării mostrelor biologice de sânge, se expune tragerii la răspundere penală, însă aceasta şi-a menţinut decizia de interzicere a recoltării mostrelor biologice. 

Pe fondul imposibilităţii recoltării mostrelor biologice de sânge în noaptea de 21/22.10.2016, în două cauze penale s-a dispus clasarea cu privire la comiterea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prev. de art. 336 alin. 1 C.pen. 

Subliniem faptul că emiterea rechizitoriului şi trimiterea în judecată a unei persoane reprezintă actul procesual prin care se face trecerea către faza de cameră preliminară şi cea de judecată a procesului penal, astfel încât acesta nu este de natură să înfrângă în nicio situaţie principiul prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpatul. 

În egală măsură, potrivit principiului prezumţiei de nevinovăţie, enunţat în art. 4 alin. 1 C.pr.pen., orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă”, arată Biroul de presă al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Adela Golea a fost condamnată la un an și nouă luni, cu suspendare, dar poate ataca sentința, însă a susținut că nu are încredere în judecători și nu este sigură că va face acest lucru.