În perioada 1945-1989, municipiul Cluj-Napoca a fost industrializat intensiv. S-au construit fabrici care produceau de la încălțăminte, faianță și utilaje grele, până la farfurii, abrazive și armături. Majoritatea lor au fost localizate în zona de nord a orașului, dincolo de calea ferată, de-a lungul culoarului Someșului Mic și al afluentului acestuia, pârâul Nadăș.

Tranziția spre economia de piață și schimbarea contextului economic internațional au afectat profund industria clujeană, o parte dintre vechile fabrici s-au desființat, altele și-au restrâns activitatea și au închiriat spațiile excedentare către firme mai mici. Au apărut însă și parcuri industriale noi orientate spre tehnologii moderne și industrii creative.

În acest moment, conform analizelor făcute pentru autoritățile locale de urbaniștii care au studiat partea de nord a orașului, zona a devenit mixtă, având în același timp fabrici vechi funcționale și nefuncționale, hale închiriate pentru activități comerciale și alte goale și deteriorate, case vechi și noi, precum și unele blocuri de locuințe ridicate în ultimii ani, tot acest amestec având un aspect eterogen și multe disfuncționalități. Lipsesc aproape total spațiile verzi și spațiile publice comune (parcuri, locuri de joacă, facilități educaționale).

Cluj-Napoca se află de peste un deceniu în plin proces de transformare, obiectivul primăriei fiind tranziția spre un oraș modern, european, verde, orientat spre nevoile cetățenilor. Se pune tot mai mult accent pe transportul în comun ca alternativă la mașina personală, pe creșterea spațiilor pietonale și a călătoriilor cu bicicleta, pe extinderea parcurilor și crearea altora noi, pe construirea de creșe, grădinițe și școli, pe un urbanism integrat cu reguli mai stricte, pe înfrumusețarea orașului și crearea unui „liveable city” în care locuitorii să aibă un nivel ridicat de viață.

Recent, municipiul a obținut o mare victorie de prestigiu: recunoașterea eforturilor depuse de autorități pentru protejarea mediului de către structurile Uniunii Europene, prin acordarea etichetei misiunii UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic. Doar alte 9 orașe din Europa mai au acest statut, toate dorind să devină neutre din punct de vedere a emisiilor de carbon până în 2030.

„Aceste zece orașe deschid calea pentru altele care să se apropie mai repede de o tranziție verde și digitală echitabilă și dau un exemplu de creare inclusivă în comun a unei politici la nivel local. În total, la misiunea UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic participă 100 de orașe din UE, împreună cu încă 12 orașe din țări asociate la programul Orizont Europa”, afirmă site-ul Comisiei Europene.

Primăria Cluj-Napoca are numeroase proiecte finalizate și în derulare care contribuie la aceste obiective: reabilitarea, crearea sau extinderea unor parcuri (Rozelor, Zorilor, Bună Ziua, Est, Feroviarilor, Aurel Vlaicu, Cetățuia), refacerea malurilor Someșului în partea de vest a orașului, scoaterea traficului de pe tot mai multe străzi din centrul orașului, extinderea pistelor de biciclete, realizarea centurii metropolitane și a metroului, încurajarea mașinilor electrice și creșterea flotei de mijloace de transport în comun, instalarea de panouri solare pe clădiri publice și private, izolarea termică a blocurilor de locuințe vechi  și multe altele.

De asemenea, normale urbanistice au devenit foarte clare, scopul fiind crearea unor zone mixte moderne, cu trotuare largi, acces facil pentru toată lumea (pietonal, cu căruciorul, cu bicicleta sau cu mașina) și servicii esențiale aflate la mică distanță (idealul fiind „15 minute de mers pe jos”). În acest sens, Soporul va fi un proiect-fanion, devenind primul cartier modern conceput de la zero în România ultimelor trei decenii.

În toată această avalanșă de investiții publice, dublate de sumele mari investite de companiile private care ridică aici ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri, spații comerciale și hale de producție, se poate observa că partea de nord a orașului este cea mai „defavorizată”, având cele mai mari probleme din punct de vedere urbanistic. Aici s-au anunțat însă în ultimii ani proiecte care o vor schimba radical și o vor aduce la același nivel sau poate chiar peste alte zone ale Clujului.

Autoritățile locale și-au asumat câteva obiective majore în partea de nord, foarte utile pentru comunitate: crearea culoarului de mobilitate Oașului-Răsăritului-Câmpul Pâinii, care va decongestiona traficul oferind o alternativă pe axa est-vest, edificarea mai multor poduri peste râul Someș (două dintre ele – Porțelanului și Oașului – fiind deja terminate), reabilitarea liniei de cale ferată și introducerea trenului metropolitan, crearea unei stații de transport intermodal (tren-metrou-autobuz) în zona IRA, plus reamenajarea parcului Armătura care deja a fost finalizată.

De asemenea, foarte importantă este și refacerea malurilor Someșului pentru crearea unui culoar verde-albastru, destinat cetățenilor care vor să se plimbe pe jos sau cu bicicleta, cu piste lungi de mai mulți kilometri fără întreruperi și cu păstrarea cât mai intactă posibil a elementelor naturale ale râului, fără construcții care ajung până la maluri sau parcări care generează trafic excesiv în proximitatea râului.

Toate acestea sunt cuprinse într-o viziune integrată a primăriei, numită „Masterplan - zona industrială Bulevardul Muncii sud și teritoriile adiacente”. Proiectanții propun pentru zona de nord a orașului un concept mixt, de zone cu industrie ușoară, spații comerciale diverse, ansambluri rezidențiale mari dar și locuințe individuale mici, clădiri de birouri și pentru servicii publice, toate fiind însă bine integrate, cu spații verzi și pietonale mult mai mari decât în prezent, cu acces facil la transportul în comun, cu trasee de plimbare și zone fără mașini, precum și cu o arhitectură mult ma prietenoasă și mai umană decât în prezent, atât ca design cât și ca limită de înălțime.

Autoritățile locale clujene au un dialog permanent cu mai mulți investitori privați, care au anunțat proiecte de anvergură în această zonă pentru următorii ani, scopul fiind alinierea acestora la dorințele comunității, pentru a crea aici o zonă frumoasă și bine închegată a Clujului, de care locuitorii să fie mândri în viitor.

Dezbaterile publice tot mai dese pe aceste teme, cu implicarea societății civile, sunt foarte utile, atât pentru clarificarea tuturor aspectelor propuse și apariția unor sugestii valoroase, cât și pentru a responsabiliza toate părțile implicate în derularea proiectelor, atât cele publice cât și cele private. Mediul civic clujean are un rol esențial pentru a crea Clujul viitorului, orașul în care nevoile și dorințele tuturor sunt aliniate și în care, după cum spunea primarul, „nimeni nu este lăsat pe dinafară”.