Curtea de Apel Cluj a dat dreptate Asociației MINORITY RIGHTS EGYESULET, care a cerut obligarea primarului de a monta plăcuțe bilingve în Cluj-Napoca

”Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta ASOCIAŢIA MINORITY RIGHTS EGYESULET, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, având ca obiect obligaţie de a face. Admite în parte cererile de intervenţie accesorie formulate în cauză. Obligă pârâtul la inscripţionarea, pe aceleaşi tăbliţe indicatoare, a denumirii localităţii Cluj-Napoca, şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Respinge restul pretenţiilor deduse judecăţii. Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2017”, precizează Curtea de Apel Cluj.

Decizia nu a fost motivată. Conform Legii, în localitățile în care procentul minorităților nu este de 20%, autoritățile nu sunt obligate să monteze plăcuțe bilingve. Conform recensămintelor din 2002 și 2011, în Cluj-Napoca procentul maghiarilor es este sub 20% din totalul populației. 

Potrivit organizației ActivWatch, lucrurile stau diferit:

Într-adevăr, norma de aplicare a Legii 215/ 2001, printre altele, menționează la art. 14 și modul în care se stabilește ponderea cetățenilor aparținând minorităților naționale: pe baza datelor recensământului populaţiei organizat potrivit legii. Ultimul recensământ organizat înainte de 2001, data din 1992, iar atunci ponderea maghiarilor era de 22.78% (conform datelor publicate aici) din întreaga populație a municipiului Cluj. Prin urmare, conform legii, autoritățile locale ar fi trebuit să asigure încă din urmă cu aproape 14 ani, iar în acest sens, normele de aplicare menționau și în anexe și municipiul Cluj. Acest lucru nu s-a întâmplat și pentru că în 2001 primar era ultranaționalistul Gheorghe Funar.

E drept, recensămintele din 2002 și 2012 au scos la iveală faptul că maghiarii au o pondere sub 20% în Cluj. Acest lucru nu înseamnă că primăria nu e obligată să monteze plăcuțele bilingve, deoarece legea sus menționată stabilește la articolul 131 următoarele: Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) și ale art. 76 alin. (2) – (4) sunt aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul prevăzut la art. 19.

În concluzie, chiar dacă în Cluj maghiarii nu mai ating o pondere de 20%, prevederile legii administrației publice locale cu privire la folosirea de către minoritățile naționale a limbii materne i se aplică. Acest lucru nu înseamnă doar obligativitatea instalării plăcuțelor cu denumirea Kolozsvár la intrările și ieșirile din localitate, ci și posibilitatea de a-și folosi limba maternă în administrație. Acest lucru implică și următoarele: toate informațiile de interes public trebuie să fie publicate și în limba maghiară (web-site, ordinea de zi a consiliului locală), plăcuțele cu numele străzilor trebuie să fie și în limba maghiară, posibilitatea cetățenilor de a se adresa în scris atât autorităților publice, cât și instituțiilor deconcentrate în limba maternă etc.

Primăria Cluj-Napoca a anunțat că va ataca decizia.