Regiunea Carpatică reprezintă una dintre ultimele redute de sălbăticie pentru speciile de carnivore mari precum lupul, râsul, ursul brun. Dezvoltarea economică din regiune atrage însă după sine și o extindere urbană și de infrastructură care creează noi bariere de-a lungul coridoarelor ecologice de deplasare a animalelor sălbatice și contribuie la fragmentarea habitatelor.

În cadrul proiectului WWF ”ConnectGREEN – Refacerea și managementul coridoarelor ecologice din zonele montane cu rol de infrastructură verde în bazinul Dunării”, finanțat de CE prin programul Interreg, au fost identificate mai multe rute de deplasare ale animalelor sălbatice.

Mai multe animale au fost văzute în apropiere de Cluj-Napoca

În proximitatea Municipiului Cluj-Napoca au fost identificate mai multe coridoare ecologice pentru carnivorele mari, printre care și culoarul cuprins între Pădurea Făget – Pădurea Hoia – Pădurea Baciu. Din păcate în România încă nu au fost desemnate oficial printr-un act legislativ aceste coridoare ecologice pentru a putea implementa măsuri specifice pentru asigurarea migrării/ deplasării/ dispersiei faunei sălbatice și pentru evitarea conflictelor cu omul.

Doar în ultimele luni pe acest coridor au fost văzuți o ursoaică cu pui (Florești, octombrie) și un urs (Baciu, septembrie), precum și o căprioară lovită de mașină și una prinsă în zona verde din fața Mall-ului Vivo. Înainte de pesta porcină mistreții ajungeau des în zona Mănăștur.

Păstrarea funcționalității acestor coridoare este de o importanță vitală atat pentru menținerea diversității genetice a mamiferelor mari, cât și pentru evitarea conflictelor între oameni și animalele sălbatice.

Coridoarele ecologice, în special cele din proximitatea centrelor urbane mari cum este Cluj-Napoca, sunt folosite ocazional de mamiferele mari. Zona barierelor fizice aflate în calea deplasării acestor mamifere, cum este drumul E60 și construcțiile din zona dintre Cluj-Napoca și Florești, sunt susceptibile de conflicte om-animal. Mamiferele ajunse aici sunt dezorientare și în lipsa unei infrastructuri verzi continue pot intra în comunitate, de unde de regulă nu mai găsesc calea de ieșire și generează diverse pagube și conflicte.

Autoritățile au fost anunțate în repetare rânduri de aceste riscuri și li s-a cerut soluționarea problemei, ceea ce în acest caz ar consta în construirea unui ”pod verde” peste E60 și menținerea permeabilității peisajului pe fiecare parte a acestui ecoduct propus.