Judecătorul de la Judecătoria Dej a emis motivarea sentinței prin care a dispus arestarea pentru 30 de zile a proxeneților care trăiau ca milionarii, de pe urma fetelor trimise la ”produs” în Elveția, Italia, Austria sau chiar Dubai. Unele dintre fete erau chiar soțiile și amantelor proxeneților Cosmin Pop, Codin Pop, Tudor Vlașin, Călin Man, Lucian Jula și Vlad Rotar.

”Văzând probele administrate în cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu a identificat până în prezent existenţa vreunui caz care să împiedice punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale, aşa cum sunt acestea reglementate de art.16 alin.(1) C.P.P.

Se apreciază că măsură arestării preventive a inculpatului este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse acestuia, conform art. 202 alin.(3) teza I CPP;

Luarea măsurii arestării preventive a inculpaților este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse, împrejurările în care s-a comis infracțiunea, inculpații folosind metode de manipulare pentru a convinge victimele să se prostitueze, le controlau, supravegheau, uneori exercitând inclusiv acte de violență.

Privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică, în cauză neputând fi aduse garanţii suficiente că, odată lăsați în libertate, inculpații nu vor reitera comportamentul infracţional.

Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul (inculpaţii) a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare şi pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care inculpatul provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, conform art.223 alin.(2) CPP;

Probele administrate până la acest moment, reflectă pe deplin existenţa şi totodată întrunirea cerinţei stării de pericol prezentat de inculpați în dauna ordinii publice, rezultând suspiciunea rezonabilă că au săvârşit o infracţiune ce lezează valori sociale fundamentale într-un stat de drept.

În ceea ce priveşte pericolul concret pentru ordinea publică, probele administrate relevă cu certitudine faptul că lăsarea în libertate a inculpaților creează premizele reiterării comportamentului antisocial, generându-se o stare de pericol sporit şi prin urmare pentru ordinea publică, existând temerea întemeiată că vor continua să comită acest gen de fapte antisociale, pe fondul lipsei unei reacţii ferme a autorităţilor judiciare.

Pentru a constata existenţa pericolului social instanţa are în vedere şi rezonanţa pe care o au în colectivitate acest tip de infracţiuni, precum şi faptul că lăsarea în libertate a inculpaților este de natură să creeze un sentiment de insecuritate şi neîncredere în buna desfăşurare a actului de justiţie, cum ar fi faptul că unei persoane aflate în situaţia acestor nu li se poate întâmplă nimic, în sensul luării imediate a măsurilor prevăzute de lege pentru stoparea acestui fenomenului infracţional.

Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înţeles, în egală măsură, şi prin prisma unei reacţii colective faţă de anumite stări de lucruri care ar avea ca efect perturbarea disciplinei publice şi a respectului faţă de lege, existând o stimulare a temerii colective ca împotriva unor fapte considerate periculoase autorităţile nu acţionează cu fermitatea necesara preîntâmpinării comiterii în viitor a unor asemenea fapte, a asigurării unui climat de securitate şi linişte în rândul cetăţenilor.

Totodată, trebuie arătat că asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaților impresia că pot persista în încălcarea legii, ceea ce se presupune că au şi făcut până în acest moment.

În aceeaşi ordine de idei, judecătorul de drepturi şi libertăţi este de părere că nu se impune lăsarea inculpaților în libertate nici chiar în contextul luării vreunei alte măsuri preventive, aspect examinat atât din oficiu, cât şi în baza solicitării formulate de către apărătorii acestora”, a motivat judecătorul Laura Mărginean Cătinean, conform someșeanul.ro.

Proxeneții sunt considerați un pericol public. ”Faţă de cele arătate va respinge ca neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului Pop Cosmin-Sorin pentru respingerea propunerii de arestare preventivă sau de luare a măsurii preventive a controlului judiciar sau a măsurii preventive a arestului la domiciliu. Va respinge ca neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului Pop Codin-Iuliu pentru respingerea propunerii de arestare preventivă sau de luare a măsurii preventive a controlului judiciar. Va respinge ca neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului Vlaşin Tudor-Vasile pentru respingerea propunerii de arestare preventivă sau de luare a măsurii preventive a controlului judiciar. Va respinge ca neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului Man Augustin-Călin pentru respingerea propunerii de arestare preventivă. Va respinge ca neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului Jula Lucian-Dorin pentru respingerea propunerii de arestare preventivă sau de luare a măsurii preventive a controlului judiciar sau a măsurii preventive a arestului la domiciliu. Va respinge ca neîntemeiată cererea apărătorului inculpatului Rotar Vlad-Alexandru pentru respingerea propunerii de arestare preventivă sau de luare a măsurii preventive a controlului judiciar sau a măsurii preventive a arestului la domiciliu, deoarece se apreciază că scopul măsurii preventive nu poate fi atins decât în stare de arest preventiv faţă de gravitatea faptei, modul de operare, împrejurările şi modalitatea în care a fost pusă în aplicare hotărârea infracţională, valorile sociale lezate, gradul de pericol social.

Comportamentul infracţional probat reliefează un caracter şi o moralitate îndoielnice, în măsură să confirme pericolul obstrucţionării cercetării judecătoreşti şi al tulburării ordinii publice prin lăsarea în libertate la acest moment procesual.

Aceste circumstanţe personale, precum şi cele reale referitoare la fapta presupus a fi comisă, justifică arestarea preventivă şi nicidecum plasarea inculpatilor în arest la domiciliu sau în control judiciar.

Lăsarea în libertate a inculpaților ar aduce atingere dezideratelor impuse de legea penală, creându-se un climat de insecuritate socială şi de neîncredere a cetăţenilor în actul de justiţie.

Mai mult decât atât, manifestările nejustificate de clemenţă ale judecătorului nu ar face decât să încurajeze, la modul general, astfel de tipuri de comportament antisocial şi să afecteze nivelul încrederii societăţii în instituţiile statului chemate să vegheze la respectarea şi aplicarea legilor.

Măsurile preventive în cauze de acest gen se impun cu necesitate prin intervenţia autorităţilor judiciare, acestea fiind necesare împotriva persoanelor care încalcă legea penală.

Tot cu privire la pericolul pentru ordinea publică, nu este lipsit de importanţă a se preciza că lăsarea în libertate a inculpatilor înseamnă un pericol pentru siguranţa cetăţenilor .

Din probatoriul administrat până în prezent în cursul urmăririi penale, se apreciază că există indicii temeinice care conturează bănuiala rezonabilă în sensul art..5 pct.1 lit. c din CEDO că inculpații au săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina acestora.

Nu pot fi nesocotite realităţile sociale întrucât ordinea publică trebuie înţeleasă şi ca reacţie a cetăţenilor în raport de comiterea faptelor de natură penală. Or lipsa de reacţie şi fermitate a justiţiei ar încuraja tacit şi alte persoane la comiterea unor astfel de fapte, ştiind că împotriva lor nu va fi luată nici o măsură, sporind starea de insecuritate în rândul comunităţii locale în care s-au comis faptele”.