În România există sute de cazuri în care dependenții de jocuri de noroc vrea să își ia viața sau să le facă celor din jur rău. Aceasta este statistica înfiorătoare a psihologilor care numesc aceste cazuri „codurile roșii” ale societății. Însă cifrele statisticilor vorbesc doar în numele celor care vor să fie ajutați. O inițiativă legislativă ar putea obliga cazinourile și camerele de jocuri să nu mai permită accesul clienților care au cerut să fie ajutați. 

„Mă lupt cu demonii. În stânga săli de jocuri, în dreapta la fel. Ai câştigat, te felicită toată lumea. Când pierzi, pleci cu capul plecat. În 8 ani am peste 200.000 de euro băgaţi. Ieri, 80 de milioane. Mi-e gândul la ele zilnic. Dacă am pierdut ieri, azi mă gândesc cum să joc”, declară un bărbat de 35 de ani  care se chinuie să scape de adicția acestor jocuri. A început din curiozitate, așa cum încep majoritatea împătimiților, iar această curiozitate l-a împins pe tânăr la limită de foarte multe ori.

„M-am gândit de multe ori să mă sinucid şi nu cred că sunt singurul. Vrei să o faci din cauză că te judeci şi îţi pare rău că ai ajuns acolo. Înainte râdeam, mă uitam la prieteni cum se ceartă cu aparatul. Când ştii că acum ai 5.000 de euro şi mâine nu ai de ţigări, nu te judeci singur? Aș vrea să scap, mi-aș tăia o mână ca să scap de ele”, spune băbatul.

Dependența jocurilor de noroc nu ține cont de nimic

Ca el sunt mulţi. De toate vârstele, profesiile şi tipologiile. Adicţia nu ţine cont decât de faptul că trebuie să joci, mai mult, până la ultimul ban. Este şi cazul unei profesoare de biologie din Bârlad care a lăsat zeci de mii de lei într-un cazino. „Doamne, ai milă de mine, Doamne! Maica Domnului, Doamne! Uite, măi, frate! Sunt 50, 60, 70 de milioane băgate, frate!”

Implementarea unor servicii gratuite de consiliere pentru dependenții de păcănele

Pentru a trata această dependenţă au fost înfiinţate servicii gratuite de consiliere. În cabinetele psihoterapeuţilor ajung câteva mii de cazuri în fiecare an. „Dezamăgiţi şi disperaţi, aceştia sunt oamenii care intră de cele mai multe ori. Sunt presaţi de datorii pentru că ei intră să joace gândindu-se eu mă duc acolo să mă joc să şi câştig”, explică Mirela Şerban, psiholog clinician.

„Apar prin prisma socială, pentru că societatea îţi livrează o soluţie iluzorie de a face bani pe termen scurt. Şi al doilea virus este ideea de recuperare, că ştie că i se oferă iarăşi o şansă iluzorie şi ea de a-şi recupera banii”, declară un psihoterapeut.

Cazinourile ar putea fi obligate să nu mai primească dependenţii de jocuri de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o industrie care atrage tot mai mulţi adepţi. În România sunt mai bine de un milion şi jumătate de dependenţi de jocuri de noroc care pariază, în fiecare zi, cel puţin 1 milion de euro. În toată ţara sunt peste 70 de mii de astfel de aparate şi 30 de mii de săli de jocuri de noroc. 

În faţa unui număr atât de mare de dependenţi, politicienii vor să modifice regulile de joc ale acestei industrii. O iniţiativă legislativă aprobată de Senat prevede obligatvitatea unui registru comun în care să fie trecuţi toţi cei care cer să nu mai fie primiţi să joace. „Aşa cum se întâmplă peste tot în lume, sunt persoane care cer să nu li se mai permită accesul în sălile de jocuri de noroc pentru că sunt dependente. Există cazul minorilor care intră în astfel de săli de joc şi unii dintre ei devin dependenţi şi vulnerabili”, a declarat iniţiatorul proiectului, potrivit Observator.ro.