Andrei Marga a fost racolat ca informator în august 1977, conform documentelor CNSAS, publicate de Evz.ro.

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Andrei Marga, a afirmat joi seară într-o emisiune la Antena 3 că la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nu există un dosar al lui și că totul este o conspirație a lui Traian Băsescu. ”Nu eram în niciun caz prima victimă a lui Traian Băsescu. Nu mi-am făcut mari griji. Nu există niciun document. Să fie clar. S-a inventat. Eu am fost verificat de Guvern, în trei guverne înainte. Am fost verificat ca rector, pentru că oricine cerea, te putea verifica. Nu există nimic. S-a dat verdictul, care se ştie, de necolaborare. S-a tot încercat de către nişte oameni de la Cotroceni să mă lege de tot felul de situaţii. Nu e niciun document. Am spus: dacă acele documente seamănă cu scrisul meu atunci eu semăn cu Sophia Loren în mod sigur. Trebuie să te gândeşti ce să faci. Justiţia de azi, eu nu vreau să o depreciez, dar poţi să nimereşti pe mâna unui judecător care nu se pricepe”, a vorbit Andrei Marga, la postul Antena 3.

Conform Evz.ro, Andrei Marga a primit sarcini concrete de la Securitate, începând cu anul 1977. Toate notele olografe, descoperite de CNSAS, pe care Andrei Marga le-a scris şi semnat cu numele conspirativ ”Horia” sau ”Mureşan” au fost făcute la cererea Securității comuniste.

Primele informaţii date de Marga sub numele de „Horia” se regăsesc într-o notă a ofiţerului de Securitate şi poartă data de 15.12 1977. La finalul relatării, lt.col. Constantin Banciu consemnează: ”Nota a fost furnizată în urma sarcinilor şi se referă la doctorandul american Ratner M. care este în atenţia tov. mr. Vulcan la care se va da nota spre exploatare. După consultarea cu tov. mr. Vulcan i se va trasa noi sarcini (...) Mi-a mai spus că este despărţit de soţia sa şi că urmează să-şi aducă spre finalul stagiului în România încă o dată copilul, în vârstă de 7-8 ani, aici. Înainte de a primi bursa de studiu în România a lucrat ca redactor la o revistă de anunţuri şi consilii pentru uzul vieţii cotidiene, pe care a scris-o aproape singur. Era nemulţumit că-i parvine cu întârziere numerele revistei ”Time”, pe care o citeşte de obicei, socotind-o cea mai bună revistă pe probleme politice şi culturale”.

Andrei Marga s-ar fi ocupat și de cazul unui lector vest-german, ”Werner”, care era bănuit de Securitate că exploatează informativ oamenii cu care interacţiona şi că oferă informaţii ambasadei Germaniei la Bucureşti. 

”Horia” a primit sarcina de a furniza informații despre una dintre legăturile lectorului vest-german ”Werner”, studentul Helmut Britz, de la secţia de germană a facultăţii de Filologie și care era redactor şef la revista ”Echinox”.

În 28 octombrie 1977, Andrei Marga nota: ”La Echinox are sarcina de a realiza pagina în limba germană cu literatură germană autohtonă, scrisă de studenţi şi de oameni din afara universităţii. Pagina o realizează împreună cu A.S. sub îndrumarea momentană a lui P.M. Nu pare să reuşească să mobilizeze colegii de secţie pentru a produce publicistică în limba germană pentru că se plânge de lipsă de materiale, de literatură inedită germană. Cu un an în urmă, în discuţii a afirmat că plecarea cetăţenilor de naţionalitate germană în alte ţări atrage destrămarea unei vechi culturi care s-a creat alături de cultura română pe aceste meleaguri, cea săsească. Este interesat de literatura filosofică produsă de stânga marxistă occidentală. Referitor la plecarea prin expatriere a colegei sale E.C. a remarcat faptul că în publicistica sus-numitei se promova o poziţie ”aproape proletcultistă” şi că cererea ei de expatriere e sub acest aspect cam stranie”.

Evz.ro scrie că Andrei Marga a contribuit la creşterea numărului de colaboratori. ”Nota a fost semnalată în urma sarcinilor şi se referă la studentul B.H. care este cunoscut şi ca legătură a lectorului vest-german ”Werner”. Se vor lua măsuri de identificare şi verificare a acestuia în care sens vom folosi şi alte surse în ideea atragerii sale la colaborare”.